Țările NATO iau în considerare un nou angajament de finanțare militară în valoare de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, care ar urma să fie anunțat în cadrul summitului alianței de la Ankara de luna viitoare, au declarat patru diplomați NATO pentru Politico. Propunerea - anunțată de Germania luna trecută - ar include un nou mecanism pentru a spori transparența în ceea ce privește finanțarea pentru Ucraina, au spus diplomații. Acest lucru vine în contextul în care unele țări se plâng că suportă în mod disproporționat costurile sprijinirii Kievului.
„Cheia este să avem un angajament ferm din partea Ankarei de a continua sprijinul crucial acordat Ucrainei pe o bază durabilă și mai echitabilă”, a adăugat un al cincilea diplomat de rang înalt al NATO.
Aliații se străduiesc să consolideze sprijinul pentru Ucraina la mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Dezbaterea a căpătat o nouă urgență, întrucât mulți experți afirmă că Kievul înclină balanța războiului în favoarea sa.
Sub președinția lui Donald Trump, SUA au oprit aproape tot ajutorul militar nou pentru Ucraina și vând arme către Kiev doar cu finanțare din partea altor aliați.
Miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vorbind alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat Europa să furnizeze mai multe rachete de interceptare Patriot, esențiale pentru distrugerea rachetelor balistice rusești. El a susținut că livrările sunt blocate de penuria de stocuri legată de războiul din Iran, unde analiștii estimează că SUA și aliații săi din Golf au lansat mii dintre aceste sisteme de apărare aeriană de care Ucraina are nevoie disperată.
Țările europene au alocat 2 miliarde de euro pe lună sub formă de ajutor militar pentru Kiev în perioada ianuarie-aprilie, potrivit unui raport publicat joi de grupul de reflecție Institutul Kiel, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de cele 2,4 miliarde de euro pe lună pe care le-au donat în aceeași perioadă a anului 2025. Raportul nu menționează niciun ajutor militar din partea SUA în acea perioadă.
Sprijinul acordat Ucrainei va fi una dintre temele-cheie abordate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie.
Un oficial NATO, vorbind în numele organizației, a declarat pentru Politico:
Discuțiile sunt în curs cu privire la modul în care vom continua sprijinul puternic al NATO pentru Ucraina și vom asigura o repartizare mai echitabilă a sarcinilor
Alyona Getmanchuk, ambasadoarea Ucrainei la NATO, a declarat presei internaționale că orice angajament nou ar trebui să se concentreze pe prioritățile Kievului, precum apărarea aeriană, investițiile în producția de drone și rachete și muniția cu rază extinsă de acțiune.
„Până când Ucraina va beneficia de garanții de securitate efective, ne putem baza doar pe garanțiile financiare oferite de partenerii noștri”, a spus ea.
După ce au respins luna trecută o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB-ul lor pentru Ucraina, aliații iau acum în considerare inițiativa germană. Discuțiile se află însă încă într-un stadiu incipient, au declarat trei dintre diplomați. O reuniune a miniștrilor apărării din NATO, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, oferă o oportunitate de a ajunge la un acord.
Citește și:
Ambasadorul SUA la UE: Trump este încă „foarte dezamăgit” de aliații NATO care nu au ajutat în războiul cu Iranul
Noul obiectiv de finanțare nu ar consta în întregime din fonduri noi. Conform propunerii, 30 de miliarde de euro ar proveni din împrumutul de 90 de miliarde de euro pe doi ani acordat deja de UE Ucrainei, au declarat doi dintre diplomați, în timp ce alte 40 de miliarde de euro ar fi alocate din angajamente bilaterale.
„Este firesc, având în vedere că majoritatea aliaților NATO sunt și membri ai UE”, a afirmat un al șaselea diplomat de rang înalt din cadrul NATO. „Ar fi nedrept ca aceștia să fie chemați să contribuie de două ori.”
Cu toate acestea, unii se tem că țările ar putea considera că nu mai este atât de necesar să doneze din fonduri proprii dacă pot conta pe fondurile UE.
„Ceea ce este important acum este ca țările europene, în special, să nu considere acest împrumut de 90 de miliarde de euro ca pe ceva care va înlocui sprijinul bilateral”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer Sterengard, pentru Politico la sfârșitul lunii trecute. „Adăugarea sprijinului bilateral la acest împrumut este absolut crucială.”
Editor : C.A.
