NATO va cere Germaniei să furnizeze încă şapte brigăzi, ceea ce înseamnă în jur de 40.000 de militari, pentru apărarea Alianţei, pe baza noilor obiective privind numărul de armamente şi de militari asupra cărora miniştrii apărării din statele membre urmează să se pună de acord săptămâna viitoare, au indicat trei surse citate miercuri de Reuters.
NATO îşi creşte dramatic obiectivele de capacitate militară, deoarece consideră Rusia o ameninţare mult mai mare de la invazia în Ucraina în 2022.
Cifrele exacte ale acestor ţinte - fie totale, fie pe fiecare ţară - sunt dificil de verificat, având în vedere că informaţiile sunt înalt clasificate.
Un responsabil militar de rang înalt care, la fel ca şi celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului, a afirmat că ţinta pentru numărul total de brigăzi pe care aliaţii din NATO vor trebui să le furnizeze în viitor va creşte la 120-130.
Aceasta ar însemna o creştere cu circa 50% faţă de obiectivul actual de aproximativ 80 de brigăzi, potrivit sursei. O sursă guvernamentală a indicat ţinta de 130 de brigăzi pentru întreaga Alianţă.
Nici Ministerul german al Apărării, nici NATO nu au răspuns până acum solicitării de a comenta.
Ținte
În 2021, Germania a fost de acord să furnizeze 10 brigăzi - formaţiuni ce cuprind de obicei în jur de 5.000 de militari - pentru NATO până în 2030. Ea deţine în prezent opt brigăzi şi o constituie pe a noua în Lituania pentru a fi gata din 2027.
Furnizarea a încă 40.000 de militari activi va fi însă o mare provocare pentru Berlin. Armata sa (Bundeswehr) nu a atins încă obiectivul de 203.000 de soldaţi stabilit în 2018 şi, în prezent, are un deficit de aproximativ 20.000 de soldaţi în armata regulată, conform datelor Ministerului Apărării.
Potrivit unei ştiri Reuters de anul trecut, NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi îndeplini total noile planuri de apărare împotriva unui atac al Rusiei, iar Germania singură ar trebui să îşi mărească de patru ori capabilităţile de apărare aeriană.
În plus, noile obiective stabilite de NATO nu reflectă încă nicio dispoziţie de retragere de trupe americane din Europa - au afirmat sursele -, a cărei perspectivă i-a zdruncinat pe europeni întrucât planurile de apărare ale NATO depind masiv de capabilităţile americane.
Washingtonul a declarat că va începe discutarea cu aliaţii a planurilor sale de astfel de reduceri mai târziu în acest an. Administraţia preşedintelui Donald Trump le-a spus europenilor că Statele Unite nu se mai pot concentra în primul rând pe securitatea europeană.
În perioada Războiului Rece, Republica Federală Germania avea 500.000 de militari activi şi 800.000 de rezervişti. În prezent, împreună cu Polonia, este însărcinată de NATO cu punerea la dispoziţie a grosului forţelor terestre de primă reacţie în cazul unui atac al Rusiei pe flancul estic al Alianţei.
Membrii NATO şi-au sporit masiv bugetele de apărare de la invazia rusă în Ucraina în 2022, iar Trump le-a cerut să meargă şi mai departe, ameninţând că SUA nu vor apăra ţări care rămân în urmă în ce priveşte cheltuielile militare.
Summit
La viitorul summit de la Haga din iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va căuta să obţină acordul liderilor statelor membre pentru majorarea ţintei actuale de cheltuieli de la 2% din PIB la 5% - din care 3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru cheltuieli de securitate definite mai larg.
Într-o schimbare istorică, Germania a relaxat recent „frâna datoriilor” înscrisă în Legea fundamentală, astfel încât să poate creşte cheltuielile militare, şi a susţinut ţinta de 5% propusă de Rutte.
Şeful armatei, Carsten Breuer, a ordonat ca forţele germane să fie deplin echipate până în 2029, orizont de timp în care Alianţa se aşteaptă ca Rusia să îşi fi reconstituit suficient forţele militare pentru un eventual atac asupra teritoriului NATO.
Editor : Sebastian Eduard
