O adolescentă ucraineană răpită din teritoriile ocupate de Rusia a fost informată personal de către comisarul pentru drepturile copilului al Kremlinului că „în curând Ucraina nu va mai exista” și că ar fi mai bine pentru ea să se înscrie într-unul dintre programele militare pentru tineret ale Moscovei, relatează Kyiv Independent.
Într-un interviu acordat sursei citate, Anastasiia Chvilova a declarat că Maria Lvova-Belova — căutată de Curtea Penală Internațională (CPI) alături de președintele rus Vladimir Putin, sub acuzația de răpire a copiilor ucraineni — le-a spus ei și altora că sunt ruși și i-a îndemnat să studieze în Rusia sau să se înscrie într-un program militar-patriotic pentru tineret din Moscova.
„Ne-a spus (tinerilor ucraineni răpiți de Rusia) că suntem copii ruși, că Rusia va învinge, că Rusia este cea mai bună țară din lume și că acolo vom avea mai multe oportunități decât în Ucraina”, a spus ea. „În curând, Ucraina nu va mai exista”, le-a spus Lvova-Belova copiilor ucraineni, potrivit lui Chvilova.
Chvilova a declarat că, la momentul respectiv, nu știa cine era Maria Lvova-Belova. Aceasta avea 15 ani când a cunoscut-o pe Lvova-Belova. La acea vreme, în anii 2022 și 2023, se afla blocată într-o zonă a regiunii Herson ocupată de ruși și dorea să se întoarcă acasă, la Herson, unde o aștepta mama ei.
Forțele ucrainene au eliberat Hersonul în noiembrie 2022, după care au fost instalate puncte de control între părțile regiunii controlate de ruși și cele controlate de ucraineni. Ea și mama ei erau despărțite, având puține ocazii să se întâlnească. La un punct de control, forțele ruse le-au împiedicat pe Chvilova și pe prietena ei să se întoarcă în orașul Herson, aflat sub control ucrainean, acuzându-le că spionau pentru Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Ulterior, autoritățile de ocupație ruse au ținut-o pe Chvilova sub supravegherea lor, au mutat-o uneori dintr-o zonă ocupată în alta și au aranjat chiar ca ea să fie adoptată pentru o scurtă perioadă, în timp ce mama ei încerca să găsească o cale de a pătrunde pe teritoriul ocupat pentru a o aduce acasă.
Ea și-a amintit că a fost dusă în orașul Henicesk, din regiunea Herson, aflat sub ocupație, în 2023, unde a locuit într-un cămin situat lângă o școală profesională, alături de alți copii ucraineni. Potrivit lui Chvilova, întâlnirea cu Lvova-Belova a avut loc acolo.
Tânăra a declarat că Lvova-Belova a vizitat copiii ucraineni răpiți din teritoriile ocupate și a promovat programele educaționale rusești: „A venit să ne vadă și ne-a spus să mergem să studiem în Rusia sau să «luptăm» în «Armata Tineretului» (Yunarmiya)”.
Organizația rusă de tineret militar-patriotică „Armata Tineretului” (Yunarmiya) are ca scop pregătirea copiilor și a adolescenților pentru serviciul militar în armata rusă. Calitatea de membru nu înseamnă înrolare, dar copiii implicați în această organizație pot fi pregătiți ulterior pentru serviciul militar sau recrutați pentru a lupta împotriva Ucrainei.
Chvilova a spus că acasă, în Herson, studia pentru a deveni bucătar, așa că Lvova-Belova i-a oferit șansa de a studia la Moscova.
„Le-a propus același lucru unor băieți, iar unii dintre ei au acceptat”, a spus ea. Tânăra a adăugat că, la momentul respectiv, mama ei găsise o modalitate de a ajunge în zona ocupată a regiunii Herson și de a-și aduce fiica înapoi. Lvova-Belova s-a opus când a aflat despre asta, a spus ea.
„Le-am spus că nu vreau să plec nicăieri în Rusia, pentru că mama urma să vină în curând. Dar au început să încerce să mă oprească și mi-au spus: «De ce a așteptat atât de mult să vină să te ia? Noi te-am ajutat; ți-am adus haine și mâncare». Iar mâncarea pe care au adus-o era carne de porc în care se găseau fire de păr”, a povestit aceasta.
Chvilova a mai spus că la întâlnire erau prezenți și militari ruși, care s-au oferit să-i învețe pe copii cum să folosească dronele. S-a întors pe teritoriul controlat de Ucraina în 2023, cu ajutorul organizației „Save Ukraine”, o organizație non-guvernamentală umanitară ucraineană. În prezent locuiește la Kiev și visează să devină pompier.
Un reportaj despre vizita lui Lvova-Belova la Henicesk la începutul anului 2023 a apărut într-un articol Reuters publicat pe 11 ianuarie 2024. Investigația a scos la iveală operațiuni de amploare care au implicat răpirea, deportarea forțată, cazarea și reeducarea copiilor ucraineni. Agenția Reuters a identificat o rețea pro-Kremlin responsabilă de transferul orfanilor din Herson. Conform raportului, reprezentanții biroului lui Lvova-Belova din Henicesk au oferit, de asemenea, băieților locuri la o prestigioasă academie militară rusă.
Transferul forțat sau deportarea copiilor poate constitui o crimă de război în conformitate cu dreptul internațional și reprezintă una dintre acuzațiile care au făcut obiectul unei analize deosebit de atente din partea procurorilor internaționali.
Într-un interviu acordat în octombrie 2025, Lvova-Belova a dezvăluit ea însăși detalii despre luarea unui băiat de 15 ani pe nume Filip din Mariupol, orașul ocupat de Rusia din regiunea Donețk, pe care a susținut ulterior că l-a adoptat.
Ea a spus că Filip „nu voia să meargă în Rusia” și că era „supărat pe Moscova și pe Rusia”, dar că a reușit să-l reeduce. Prin relatarea poveștii lui Filip, Lvova-Belova părea să descrie comportamentul care stă la baza mandatului emis de CPI: luarea unui copil de pe teritoriul ocupat și remodelarea identității sale pentru a se potrivi cu narațiunea Rusiei.
Lvova-Belova a devenit a doua femeie din istorie împotriva căreia a fost emis un mandat de arestare de către CPI, fiind acuzată de crime de război legate de transferul forțat al civililor în timpul unui conflict armat. CPI a emis mandate de arestare în martie 2023 atât împotriva lui Lvova-Belova, cât și a lui Vladimir Putin, acuzându-i de deportarea și transferul ilegal al copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei către Rusia.
Kremlinul a respins acuzațiile, considerându-le motivate politic. Problema copiilor răpiți rămâne una dintre prioritățile cheie ale Ucrainei în cadrul negocierilor de pace, alături de încetarea focului și repatrierea prizonierilor de război.
Ucraina a identificat 20.570 de copii care au fost răpiți de Rusia de la începutul războiului pe scară largă, însă oficialii ucraineni estimează că numărul real al copiilor răpiți ar putea fi mult mai mare. Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmytro Lubinets, estimează că numărul acestora se ridică la 150.000, în timp ce Daria Herasymchuk, comisarul prezidențial al Ucrainei pentru drepturile copiilor, a indicat un interval cuprins între 200.000 și 300.000.
Citește și:
„Este destul de umilitor pentru Putin”. Ce scoate la iveală declarația liderului rus despre sfârșitul războiului din Ucraina
„Războiul se apropie de final”. Peskov a explicat declarațiile lui Putin privind conflictul din Ucraina
Editor : A.M.G.
