Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare
Fostul lider de la Elysee este cercetat în stare de liberate. El a părăsit tribunalul din Paris în jurul orei 3 dimineaţa, ora României.
Reținerea lui Nicolas Sarkozy a reprezentat o măsură coercitivă inedită pentru un fost șef de stat francez. El deja fusese pus sub acuzare și în afacerea „Bettencourt”, dar în acest dosar a beneficiat de neînceperea urmăririi penale.
Justiția franceză încearcă să determine dacă Nicolas Sarkozy, prin avocatul său Thierry Herzog, a încercat să obțină informații secrete într-o decizie așteaptată a Curții de Casație în afacerea Bettencourt. În schimb, el i-ar fi promis lui Gilbert Azibert un post de prestigiu la Monaco.
Sarkozy ar fi încercat astfel să afle informaţii despre ancheta în care este cercetat pentru că ar fi primit ilegal sume uriaşe de bani în campania electorală din 2007. Printre donatori de atunci s-ar fi aflat şi dictatorul libian Muammar Gaddafi. Dacă va fi găsit vinovat, Nicolas Sarkozy poate primi 10 ani de închisoare şi un milion de euro amendă.
Cazul campaniei finanţate din Libia a luat amploare în 2011, când fiul fostului dictator libian Muammar Gaddafi, Saif al-Gaddafi, într-un interviu pentru postul de televiziune Euronews, îi cerea lui Nicolas Sarkozy să dea înapoi banii poporului libian.
„Mai întâi Sarkozy ar trebui să dea înapoi banii pe care i-a primit din Libia pentru a-şi finanţa campania electorală. Dă-ne înapoi banii, avem toate datele transferurilor bancare şi suntem gata să le facem publice!”, amenința Saif al-Gaddafi.
Fiul fostului dictator nu a mai apucat sa facă publice datele, fiind la rândul lui arestat pentru reprimarea violentă a manifestanţiilor care cereau îndepărtarea de la putere a tatălui său. Însă declaraţia sa a stârnit curiozitatea procurorilor francezi și după mai multe luni de investigaţii fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost chemat să dea explicaţii. S-a prezentat de bunăvoie la Parchetul din Nanterre pentru a fi interogat.
Anul trecut, anchetatorii au obţinut permisiunea fără precedent de a intercepta telefoanele fostului preşedinte, în cadrul investigaţiei legate de cele 50 de milioane de euro, pe care se presupune că Nicolas Sarkozy le-ar fi primit de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi. La scurt timp, procurorii şi-au dat seama ca fostul şef al statului folosea un numar secret de telefon, înregistrat pe numele altei persoane, pentru a discuta cu avocatul său despre mersul anchetei.
Astfel, procurorii au aflat astfel cine mai era implicat în acest caz şi au demarat cercetarile pentru acuzaţia de trafic de influenţă.
Problemele judiciare ale lui Sarkozy
Nu este prima dată când fostul lider francez intră în vizorul anchetatorilor. Numele său apare în alte cinci anchete legate de trafic de influenţă sau folosirea ilegală a fondurilor publice. Cea mai răsunătoare dintre aceste anchete, legată tot de finanţarea campaniei sale electorale, este afacerea Bettencourt, în care a fost pus sub acuzare pentru corupţie. Anchetatorii îl suspectau că a profitat de starea fragilă de sănatate a moştenitoarei imperiului L'Oreal, Liliane Bettencourt, în vârstă de 90 de ani, şi ar fi primit de la ea aproape 4 milioane de euro ca donaţii în timpul campaniei prezidenţiale din 2007.
AFP, preluată de Mediafax, prezintă cele șase dosare în care apare numele lui Nicolas Sarkozy:
- BYGMALION, O "AFACERE CU CONTURI DE CAMPANIE"?
Judecători specializaţi în domeniul financiar anchetează de la 27 iunie deturnări de fonduri în cursul campaniei prezidenţiale a lui Nicolas Sarkozy din 2012. Cheltuielile care depăşeau plafonul legal autorizat ar fi fost trecute de către firma Bygmalion în contul partidului UMP al fostului preşedinte şi nu în conturile de campanie ale acestuia.
- ACUZAŢII DE FINANŢARE DIN LIBIA
Judecătorii anchetează de la începutul lui aprilie 2013 acuzaţii privind o finanţare a campaniei prezidenţiale din 2007 a lui Sarkozy de către regimul fostului dictator libian Muammar Gaddafi. Unii dintre foştii demnitari libieni au invocat această finanţare, fără să furnizeze elemente probatorii, alţii au dezminţit.
- PRESUPUS TRAFIC DE INFLUENŢĂ
Într-o anchetă asupra dosarului libian, o conversaţie telefonică purtată de către Sarkozy şi avocatul său a determinat justiţia să lanseze o altă anchetă, pe 26 februarie, pentru trafic de influenţă şi încălcarea secretului anchetei. Sarkozy este suspectat că a încercat să obţină informaţii despre o procedură care-l viza, de la un magistrat de rang înalt, în schimbul promisiunii unei intervenţii pentru un post "de prestigiu" la Monaco. Fostul şef al statului francez a fost reţinut preventiv în acest caz marţi, iar avocatul său a fost reţinut de luni, alături de doi magistraţi de rang înalt.
- ARBITRAJ FAVORABIL LUI TAPIE
Acest arbitraj a condus la o sentinţă prin care Bernard Tapie a primit suma de 403 milioane de euro, în iulie 2008, în cadrul soluţionării unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind revânzarea firmei Addidas. Magistraţii suspectează că este vorba despre un "simulacru de arbitraj" în vederea favorizării omului de afaceri, cu undă verde din partea Executivului. Cinci persoane au fost inculpate pentru "escrocherie în grup organizat", inclusiv Bernard Tapie, dar și unul dintre judecătorii-arbitru şi fostul director de Cabinet de la Ministerul Economiei.
- SONDAJE LA PALATUL ELYSEE
Un judecător anchetează natura contractelor încheiate - fără licitaţie - între Palatul Elysée şi nouă institute de sondare a opiniei publice, în mandatul de cinci al lui Nicolas Sarkozy (2007-2013), prin societatea Publifact aparţinând unui consilier al preşedintelui, Patrick Buisson.
- MITINGUL DE LA TOULON
O anchetă pentru deturnare de fonduri publice a fost deschisă în octombre 2013 de către Parchetul din Paris asupra finanţării unui miting al lui Nicolas Sarkozy la Toulon (sud), la sfârşitul lui 2011. Acest miting nu a fost înscris la capitolul de cheltuieli de campanie.
Nicolas Sarkozy, în lumina reflectoarelor
Nicolas Sarkozy a fost frecvent în lumina reflectoarelor, împins nu neapărat de talentul politic, ci de gafele lui, deloc puține, sau de personalitatea și orgoliul său. De la atracţia pentru obiecte strălucitoare, care i-a adus şi porecla de „preşedintele Bling Bling", până la declaraţii deplasate, personalitatea lui Sarkozy rămâne una aparte. Este liderul de la Elyse a cărui popularitate a fost în mare măsură roasă de situaţiile penibile în care singur s-a pus.
Deşi se trage din familia unui mic nobil maghiar, Nicolas Sarkozy nu îşi poate reprima pasiunea pentru pentru obiecte strălucitoare. În timpul vizitei pe care a făcut-o la Bucureşti, acum şase ani, a fost atras de stiloul preşedintelui Traian Băsescu. Cu un aer natural, a băgat în buzunar obiectul.
Imaginile au făcut înconjurul lumii.
La fel ca cele care îl arătau la summitul G8 din 2007. Jurnaliştii spuneau atunci că liderul de Elysee nu ar fi băut doar apă înainte de conferinţă.
Nicolas Sarkozy a reuşit să-şi înfurie chiar şi alegătorii. În timpul unei vizite în Alsacia, a declarat că se află în Germania, în condiţiile în care zona a fost recuperată de francezi de la germani după Primul Război Mondial.
Pe de altă parte, femeile frumoase l-au impresionat dintotdeauna pe liderul de la Elysee. O demonstrează niște imagini care au circulat intens, în care Sarkozy îşi îndreaptă atenţia mai mult asupra unei domnişoare decât asupra preşedinţilor american şi rus.
De altfel, primul său mariaj a fost distrus de pasiunea pentru un fost fotomodel, Cécilia Ciganer-Albéniz (stră-strănepoata compozitorului Isaac Albéniz și al cărei tată avea origini basarabene). Nici această căsătorie nu a durat foarte mult: cuplul s-a despărţit în octombrie 2007, pentru ca o lună mai târziu, preşedintele francez să apară în public cu un alt fotomodel, Carla Bruni, cu care s-a şi căsătorit în 2008.
Cei doi au o fetiţă pe nume Giulia, a cărei frumuseţe l-a eclipsat puţin pe Nicolas Sarkozy. A spus-o, în glumă, chiar Barack Obama: „Giulia a moştenit mai degrabă aspectul fizic al mamei decât al tatălui, ceea ce cred că este un lucru bun”.
Iar dacă toate aceste lucruri au stârnit amuzamentul unora, foarte mulţi francezi au fost nemulţumiţi de politica dusă de Sarkozy. A simţit asta pe propria piele, în 2011, când a fost bruscat de un bărbat. A fost nevoie de intervenţia agenţilor de pază ca să scape din mâinile individului furios. (Imagini, în materialele video de mai sus)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
