Sari la conținut

Nicolas Sarkozy, eliberat după 26 de ore de arest. Care sunt acuzațiile formulate de procurori

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost eliberat miercuri după 26 de ore de arest în cadrul anchetei privind finanţarea de către Libia a campaniei sale electorale din 2007, informează AFP. El a fost pus oficial sub acuzare şi plasat sub control judiciar.

National Tribute to The Victims of The Paris Terrorist Attacks At Les Invalides In Paris

Foto: Guliver / GettyImages

„Arestul lui Nicolas Sarkozy a luat sfârşit”, a declarat o sursă apropiată dosarului. Fostul președinte a fost plasat sub control judiciar.

Sarkozy: ”Trăiesc infernul acestei calomnii” din 2011

Nicolas Sarkozy a declarat că trăieşte „infernul calomniei” din 2011, potrivit declaraţiei pe care a dat-o magistraţilor, publicată joi pe site-ul Le Figaro, scrie News.ro.

„Timp de 24 de ore, în cursul reţinerii mele, am încercat cu toată forţa mea de convingere să arăt că indiciile grave şi concordante, care sunt condiţia unei inculpări, nu există (...). De la 11 martie 2011 trăiesc inferinul acestei calomnii”, a declarat fostul preşedinte al Republicii, care a cerut statut de martor asistat.

Sarkozy a fost inculpat miercuri seara pentru „corupţie pasivă”, „finanţare ilegală a campaniei electorale” şi „tăinuire de fonduri publice libiene”.

Audiat în stare de libertate în acelaşi dosar, Brice Hortefeux, apropiat al lui Sarkozy şi titular al mai multor portofolii de ministru în timpul mandatului prezidenţial din 2007-2012, a declarat că nu a existat nicio finanţare din Libia sau de oriunde din străinătate pentru campania electorală, afirmă avocatul acestuia.

Ancheta magistraţilor din domeniul financiar durează de aproape cinci ani. În mai 2012, site-ul Mediapart a publicat un document atribuit fostului şef al serviciilor de informaţii libian Moussa Koussa, care se referea la o finanţare de aproximativ 50 de milioane de euro, în schimbul sprijinului Parisului pentru încetarea izolării diplomatice a Libiei. Sarkozy a negat toate acuzaţiile.

Fostul preşedinte francez a fost unul dintre artizanii îndepărtării de la putere a fostului dictator Muammar Gaddafi, ucis în 2011 de rebeli libieni.

Nicolas Sarkozy a fost plasat în arest preventiv marţi dimineaţa, în sediul Biroului anticorupţie (Oclciff) de la Nanterre, în apropiere de Paris. Audierea sa, întreruptă marţi seara, a fost reluată miercuri dimineaţa. Ulterior,  după ce i s-au adus la cunoştinţă capetele de acuzare, el s-a întors la domiciliu, în arondismentul al XVI-lea.

„Justiţia în această ţară este liberă, indiferent că eşti fost şef de stat, parlamentar sau ministru”, a comentat Christophe Castaner, delegat general al La République en Marche (LRM), partidul actualului șef al statului, Emmanuel Macron.

Contactaţi, avocaţii fostului preşedinte nu au fost disponibili imediat, precizează agenția France-Presse, preluată de News.ro.

Necazurile judiciare ale unui fost președinte

Acest caz nu este însă singurul în care este inculpat Nicolas Sarkozy. El a fost trimis în faţa unei instanţe corecţionale, în februarie 2017, de către judecătorul Serge Tournaire, tot într-un dosar deschis pentru finanțare ilegală a campaniei electorale, însă de această dată în alegerile prezidenţiale din 2012. Sarkozy a făcut apel la această decizie.

În vârstă de 63 de ani, fostul președinte este ameninţat totodată de un proces într-un scandal al „ascultărilor”. Este suspectat că a încercat să obţină de la un magistrat de la Curtea de Casaţie, Gilbert Azibert, informaţii care-l priveau - protejate de secret.

În mai 2012, Mediapart publică un document libian care indica o finanţare de aproximativ 50 de milioane de euro a campaniei sale electorale din 2007. În schimbul acestei sume, Franța ar fi trebuit să permită Libiei să iasă din izolarea sa diplomatică.

Mai mulţi protagonişti, inclusiv foşti oficiali libieni, au acreditat teza unor plăţi ilicite. Un om de afaceri franco-libanez, Ziad Takieddine, a dat asigurări că a predat, de la sfârşitul lui 2006 şi până la începutul lui 2007, trei valize cu cinci milioane de euro provenind de la regimul Gaddafi și destinați lui Nicolas Sarkozy, la acea vreme ministru de interne, şi directorului său de cabinet, Claude Guéant.

„Mincinosul nu sunt eu”, a reacţionat Takieddine după inculparea fostului preşedinte. „Puţin câte puţin, se strânge laţul, începe să cadă totul, inclusiv mafia”, a adăugat el.

Pe de altă parte, alţi demnitari libieni au dezminţit orice finanţare din partea Libiei lui Muammar Gaddafi, pe care, de altfel, Nicolas Sarkozy l-a primit cu mare pompă la Elysée în 2007.

Care sunt noile probe strânse de magistraţi care-l pun în cauză în mod direct pe fostul şef de stat?

Potrivit Le Monde, mai mulţi foşti demnitari din regimul Gaddafi ar fi dat recent declaraţii care confirmă suspiciuni de finanţare ilicită. Un alt element ce ar putea să fie compromiţător pentru Nicolas Sarkozy este un raport al Biroului anticorupţie, datat septembrie 2017, care arată o circulaţie importantă de numerar în anturajul său în campania din 2007.

„Toată lumea venea să-şi caute plicul”, a relatat o fostă salariată, potrivit acestui raport obținut de AFP. O distribuţie atât de masivă de bani n-ar fi putut să aibă loc fără ca însuși candidatul UMP să fie la curent.

Interogaţi, Éric Woerth, trezorierul campaniei, şi unul dintre adjuncţii săi, Vincent Talvas, au dat asigurări că banii proveneau din donaţii anonime, o justificare contestată de alţi protagonişti din campanie.

Investigaţiile au scos la lumină totodată mai multe operaţiuni suspecte, inclusiv un virament în valoare de 500.000 de euro primit de Claude Guéant în martie 2008. Fostul secretar general al Élysée este și el inculpat în această anchetă pentru spălare de bani şi fraudă fiscală în grup organizat.

Judecătorii se întreabă de asemenea despre o vânzare, în 2009, a unei vile la Mougins (Alpes-Maritimes) către un fond libian gestionat de către Bachir Saleh, fostul trezorier al lui Gaddafi, bănuindu-se că această tranzacţie - în spatele căreia s-ar ascunde omul de afaceri Alexandre Djouhri - ar fi fost efectuată cu scopul de a ascunde eventuale plăţi oculte.

Ancheta a cunoscut deja o întorsătură importantă în ianuarie, odată cu arestarea, la Londra, a lui Alexandre Djouhri. 

În rândul politicienilor de dreapta, reţinerea fostului preşedinte a provocat indignare. Liderul Les Républicains (LR), Laurent Wauquiez, a catalogat măsura drept „umilitoare şi inutilă”.

Însă, în opinia lui Ségolène Royal, candidata socialistă înfrântă de Nicolas Sarkozy în 2007, cetăţenii „au dreptul să ştie dacă meciul s-a purtat cu arme egale”.