Video România va primi sprijin european, în contextul crizei energetice. Ungaria și Slovenia sunt într-o situație similară
Problema Dunării scăzute a fost discutată la Bruxelles. Grupul de coordonare pentru energie electrică de la nivelul Comisiei Europene s-a întrunit astăzi în sistem online și s-au stabilit măsuri pentru sprijinirea României, Ungariei și Sloveniei în contextul crizei energetice.
ACTUALIZARE 12:46 România va primi în continuare energie electrică, având în vedere că necesarul va crește odată cu închiderea Centralei de la Cernavodă. În aceeași situație sunt și Ungaria și Slovenia. Oficialii UE au precizat că se va face o coordonare între toate statele membre ca cele trei țări să-și asigure necesarul de consum la orele de vârf. România va avea nevoie să importe cira 50% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24 Sebastian Boldea.
ACTUALIZARE 11:31 Este în curs o ședință la nivel european cu reprezentanții ministerelor Energiei din mai multe țări care sunt în situații similare, cum este România.
Ce se încearcă însă în această ședință este ca reprezentanții Comisiei Europene să demareze măsurile pentru a începe o procedură, în cazul în care România va avea nevoie de energie electrică, dar nu va mai avea de unde să o cumpere și atunci, prin rețeaua europeană, totuși, țara noastră să primească o cantitate suficientă pentru a putea funcționa, dar nu mai mult de 4.000 de megawați oră.
Totodată, se încearcă și o renegociere a jalonului din PNRR care spune că la data de 31 august centralele pe cărbune urmează să fie închise. Scopul este amânarea acestui termen, iar toate centralele pe cărbune să rămână deschise până ce va trece criza energetică.
ACTUALIZARE 10:45 Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat, în cadrul unor declarații de presă, că sunt dificultăți în producție energiei electrice în majoritatea statelor europene, dar cea mai gravă situație este în țările de pe Dunăre și mai ales în cele care au centrale nucleare cu reactoare care depind de apa fluviului, în principal Ungaria și România.
„În acest moment, lucrările de dragare, de decolmatare continuă. Avem unele așteptări de la aceste lucrări, ele oricum trebuie să continue și dacă s-ar închide unitatea doi, pentru că toate aceste lucrări ne ajută să repunem în funcțiune mai repede, atunci când debitul Dunării va reveni la normal.
Am avut un moment de satisfacție, dar a fost scurt după rezultatul scufundării barjelor. Un mic rezultat s-a văzut și a a doua zi după eliminarea stâncii Pârjoaia, după operațiunea de derocare, dar fiind un debit atât de scăzut, nivel record, specialiști de la Apele Române spuneau că nu au văzut niciodată și chiar în calculele și modelele teoretice nu și-au pus problema să scadă sub 1.400 debitul la intrarea în țară. Apar aceste fenomene neașteptate, aceste praguri despre care vorbeau specialiștii, aceste dopuri care împiedică apa și care în mod normal la un debit chiar scăzut, dar nu atât de scăzut, nu ar trebui să se formeze, și toate aceste fenomene generează multă incertitudine”, a afirmat Cristian Bușoi.
Oficialul din Ministerul Energiei a subliniat că, așa cum arată prognoza pe următoarele 10 zile, „cu aceste lucrări mai putem prelungi, dar nu la modul că putem trece toată luna august cu unitatea deschisă.”
„Procedurile de siguranță prevăd o închidere în trepte timp de 48 de ore. Decizia declanșării acestei proceduri va fi a specialiștilor și a inginerilor de acolo, care răspund de siguranța echipamentelor”, a mai spus secretarul de stat.
ACTUALIZARE 09:24 România va fi reprezentată la această ședință de un secretar de stat și un secretar general din cadrul Ministerului Energiei.
Știrea inițială. Planul cu barjele scufundate în Dunăre nu a avut efectul așteptat de către autorități, iar în prezent scenariul conform căruia reactorul doi de la Cernavodă ar putea fi închis nu mai este exclus. Este vorba despre o capacitate de 700 de megawați oră, care produce aproximativ 10% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24.
În acest context, sunt motive suficiente pentru ca reprezentanții Ministerului Energiei, prezenți astăzi la ședința organizată la nivel european, să ridice această problemă și rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va veni în sprijinul nostru, mai ales în contextul în care România nu este singura țară aflată în prezent într-o criză energetică.
Nivelul Dunării a scăzut, luni, și mai mult la Cernavodă, unde sunt deja în vigoare primele restricții privind folosirea apei.
Fluviul a ajuns la -2,27 metri, iar până la trecerea la următorul nivel de restricții mai sunt 25 de centimetri.
Gradul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica a ajuns la 70,63%, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării.
Potrivit datelor publicate, luni, pe pagina de Facebook a Apelor Române, în lacuri se află în prezent aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi de apă, volum care asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de suprafață în sistem centralizat.
„Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent evoluția resurselor de apă, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării”, a transmis instituția.
Editor : Ș.R.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
