O fostă viceguvernatoare a Băncii Centrale și un economist novice în politică se confruntă în turul 2 al alegerilor prezidențiale din Lituania

Data actualizării: Data publicării:
gitanas-nauseda-ingrida-simonyte-delfi

Ingrida Simonyte, fostul ministru conservator al Finanţelor şi fostă viceguvernatoare a Băncii Centrale, s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Lituania şi se va confrunta în al doilea tur, pe 26 mai, cu economistul Gitanas Nauseda, un novice în politică, relatează AFP, preluată de Agerpres.

ingrida simonyte candidat lituania - fb
Ingrida Simonyte, fost ministru de finanțe și fost guvernator al Băncii Centrale, a obținut cele mai multe voturi la turul 1 al alegerilor prezidențiale din Lituania Foto: Facebook

Premierul de centru-stânga Saulius Skvernelis, învins în alegerile de duminică, a anunţat că va demisiona la 12 iulie, dată la care se încheie al doilea mandat al preşedintei în exerciţiu, Dalia Grybauskaite.

Potrivit rezultatelor definitive publicate luni dimineaţa, Ingrida Simonyte a obţinut o victorie strânsă, cu 31,13% din voturi faţă de 30,95% cât a obţinut Nauseda, în timp ce Skvernelis s-a clasat al treilea, cu 19,72%.

gitanas nauseda lituania candidat - fb
Fost consilier la o bancă, Gitanas Nauseda, este novice în politică, dar a prins turul al doilea al prezidențialelor

„Vreau să mulţumesc tuturor celor care au acordat atenţie mesajului nostru că dorim un stat-providenţă în Lituania şi că dorim mai multă pace politică”, a afirmat Gitanas Nauseda.

Campania prezidenţială a fost dominată de problema decalajului social între bogaţi şi săraci, care este în creştere în Lituania, în pofida unei creşteri economice solide.

Cei trei favoriţi în alegeri au promis că vor încerca să abordeze această problemă.

„Nauseda are mai mult şanse să atragă voturi date celorlalţi candidaţi (în primul tur), în special stângii”, a apreciat un analist de la Universitatea din Vilnius, Ramunas Vilpisauskas. Potrivit lui, niciunul dintre favoriţii în cursă nu va introduce schimbări radicale în diplomaţie şi apărare.

„Cu Nauseda, putem avea schimbări tactice în comunicarea cu vecinii, dar linia strategică nu ar urma să se schimbe”, a spus politologul. „După primul tur, este evident că lituanienii au votat pentru continuitate”, a explicat el.

premier lituania saulius
Premierul Saulius Skvernelis din Lituania, care a candidat la Președinție, dar a ieșit pe locul al treilea, a declarat că demisionează din fruntea Guvernului Foto: Facebook

Premierul Saulius Skvernelis nu a aşteptat rezultatul final al numărării voturilor pentru a-şi recunoaşte înfrângerea. „Eşecul meu de a ajunge în cel de-al doilea tur reflectă estimarea mea ca politician”, a declarat el pentru televiziunea publică LRT. „În calitate de politician, accept această apreciere şi trebuie să iau această decizie”, a adăugat Skvernelis, precizând că îşi va depune demisia din guvern în iulie. Această dată va permite noului şef de stat să-şi desemneze succesorul. 

Fost consilier al unei bănci de afaceri, Gitanas Nauseda, 54 de ani, a captat atenţia alegătorilor care doresc un preşedinte imparţial în relație cu disputele politice. Acesta propune să combată nedreptatea socială într-o ţară cu peste 2,8 milioane de locuitori, cu o demografie în scădere în special din cauza emigraţiei masive a tinerilor în Occident.

„Nu putem izola Vilnius de restul Lituaniei”, a afirmat rivala sa, Ingrida Simonyte, în vârstă de 44 de ani, în timpul mitingului de încheiere a campaniei electorale în Capitală. Ea a promis reducerea decalajului economic dintre zonele rurale şi cele urbane prin stimularea creşterii economice. Liberală, ea susţine uniunea dintre persoanele de acelaşi sex.

Alegătorii cer în special o consolidare a luptei împotriva corupţiei şi creșterea puterii de cumpărare.

British Prime Minister David Cameron Attends European Council Meeting Following The UK's Decision To Leave The EU
Dalia Grybauskaite, actuala președintă a Lituaniei, își încheie mandatul la 12 iulie Foto: Guliver/Getty Images

În Lituania, preşedintele are prerogative limitate, dar este responsabil pentru politica externă şi participă la summiturile UE. El numeşte miniştrii, judecătorii şi comandanţii armatei şi ai băncii centrale, dar cel mai adesea trebuie să obţină aprobarea premierului sau a Parlamentului.

Toți cei nouă candidaţi la preşedinţie care au luat parte la primul tur al alegerilor s-au prezentat ca partizani convinşi ai Uniunii Europene şi ai NATO, organizaţii pe care le consideră o asigurare împotriva marelui vecin Rusia.

Citiți și:  Slovacia și-a ales președintele: o activistă anticorupție

Ce (mai) aleg europenii? O demonstrație cu trei exemple

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri