Video Orașul în care investesc Gică Hagi și Simona Halep. Cum s-a transformat Ovidiu într-o zonă pentru afaceri și agrement
La câțiva kilometri de Constanța, Ovidiu este localitatea care a intrat în top 3 comunități din județ raportat la valoarea banilor europeni și guvernamentali atrași. În 2018, când au primit semnătura cele mai importante proiecte, fiecărui locuitor îi reveneau 390 de euro din fonduri europene, adică un total 4,8 milioane pe diverse proiecte. Este și unul dintre motivele care a pus orașul Ovidiu pe harta unor investitori celebri din zonă.
„Purtăm numele poetului Ovidiu, dar mai avem cel puțin două branduri puternice, în viață, branduri naționale și internaționale. Ne mândrim cu Gheorghe Hagi și cu Academia Gheorghe Hagi, care este în Ovidiu, o investiție privată serioasă care continuă, pentru că în acest moment investește în încă 7 terenuri, tocmai pentru că se dezvoltă cu tot ceea ce înseamnă Academia Gheorghe Hagi din Ovidiu. Și apoi, Simona Halep, mai nou, vine și investește în Ovidiu, în satul Culmea, într-o cramă deosebită”, spune George Scupra, primarul orașului Ovidiu.
Groapă de gunoi transformată în spațiu de agrement
6,4 milioane de lei au transformat ceea ce era groapa de gunoi improvizată a orașului într-o zonă de agrement și promenadă pe malul lacului Siutghiol, la care se adaugă alte 14 milioane pentru conservarea sitului arheologic roman descoperit în zonă. Turiștii vor putea vedea castrul care proteja apeductele romane ce duceau spre vechiul Tomis.
Edilul din Ovidiu explică și ne arată, în timpul unei plimbări pe lac:
„Aceasta era o zonă degradată, la marginea satului, și din păcate, nici măcar accesibilă la pas pentru locuitori, plină de stufăriș, de resturi, de deșeuri... Am pornit cu un ponton și debarcader, pe finanțare europeană, în 2012, fonduri în valoare de jumătate de milion de euro. Nu spunea nimic, la început, o rampă de lansare bărci... Am pornit de la ideea că e un vechi sat pescăresc, de pe la 1650, dar în orașul Ovidiu, la taxe și impozite, aveam doar două bărci declarate la impozit. Astăzi sunt peste 70 și estimăm că în 4-5 ani de zile vor fi sute, fără niciun dubiu.
Am creat premisele dezvoltării prin aceste pontoane, mai multe pontoane plutitoare și rampa de lansare, apoi am venit cu o zonă de agrement în nautic și cu parcul pe care îl vedem pe malul lacului. Am venit cu o grădină de nuferi, care practic nu este în lac, ci este în parc, o alveolă, un intrând al lacului în interiorul parcului. În acea alveolă am venit cu nuferi de diverse culori, chiar unii mai rari, roz, galbeni, pe lângă cei albi și roșii.
Apoi am continuat proiectul pe finanțare europeană, l-am gândit în continuare cu un proiect din bugetul local, pentru zona de agrement, zona de beach bar, o mică plajă. Știți cum e, constănțeanul și ovidianul abia ajung la plajă, așteptând turiști, și ieșim destul de rar, de exemplu, în Mamaia, care e la doi pași, și atunci, pentru copii, pentru locuitori, am vrut să creăm și o zonă cu o mică plajă, ca să ai efectiv unde să scoți copilul rapid - e adevărat, pe malul lacului - și să eviți aglomerația.
Acum suntem deja la un alt proiect cu finanțare europeană, în continuarea zonei de faleză și de agrement. Dacă în prima parte am avut o investiție de aproximativ 1,2 milioane de euro, pe o suprafață de peste 6.000 de metri pătrați, în acest proiect vorbim de aproximativ 7.000 de metri pătrați, deci peste un hectar de zonă verde și zonă de faleză, gândită cu un mic amfiteatru foarte util pentru diverse evenimente. Inclusiv pe timpul pandemiei am realizat cursuri școlare, atunci când vremea permitea, sau cursuri pentru centrul cultural sau pentru clubul sportiv.
Apoi avem o zonă belvedere, unde de-a lungul timpului am avut diverse evenimente culturale, și o scenă pe lac unde avem evenimente pe tot parcursul anului și o folosim zi de zi, spre exemplu, de primăvara până toamna târziu, pentru starea civilă, pentru oficierea căsătoriilor”.
Castru roman scos la suprafață cu bani europeni
Vechiul castru roman a fost scos la suprafață cu ajutorul unei finanțări europene de 3 milioane de euro și va intra în circuitul turistic, o fortificație de secol IV-V, cu o bazilică romană în afara cetății, gândită pentru a proteja cetatea Tomis, dar mai ales resursa vitală pentru acea vreme: un apeduct ce alimenta cetatea Tomis cu apă. Cu această ocazie, cercetătorii au descoperit și 120 de monede din bronz și foarte multă ceramică romano-bizantină, specifică acestei perioade, sau ceramică de lux. Situl este chiar pe malul lacului Siutghiol pe locul unui fost golf al Mării Negre, situat în vecinătatea Insulei lui Ovidiu.
„Suntem în zona zidurilor cetății, în afara zidurilor vorbim de bazilica romană, aceasta e zona pentru bazilica romană, o s-o scoatem la lumină, o să o redăm publicului și o să o îmbrăcăm în sticlă securizată, ca să poată fi văzută. Din păcate, ea a fost destul de afectată, pentru că aici, astăzi suntem pe malul lacului, dar cândva eram pe malul mării, era un golf al Mării Negre aici, și o perioadă îndelungată ea a fost inundată.
De aici încep zidurile cetății, turnurile dinspre lac, cele pătrate, iar pe spate o să vedeți turnurile rotunde, iar în interiorul cetății noi am gândit o zonă unde în primul rând vrem să arătăm vestigiile găsite în această zonă de-a lungul timpului”, explică primarul George Scupra.
Pe lista investițiilor din Ovidiu se mai adaugă o grădiniță, dar și reabilitarea drumurilor din zonă - tot din finanțări de la Bruxelles.
După accidentul aviatic din 2014, când un elicopter SMURD a căzut în lacul Siutghiol, dar și după alte incidente în care au fost implicate ambarcațiuni în Ovidiu, printr-o finanțare europeană, au fost cumpărate autospeciale de intervenție, dar și o barcă rapidă pentru salvarea pe lac.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
