Pactul Uniunii Europene privind migraţia şi azilul va începe de vineri să se aplice în mod obligatoriu, după o perioadă de tranziţie de 12 luni menită să le permită statelor membre să implementeze infrastructura şi legislaţia prevăzute în document, relatează joi agenţia EFE.
Acest pact înăspreşte regulile privind azilul, prin consolidarea frontierelor cu controale obligatorii şi simplificarea procedurilor, dar include şi un controversat mecanism de "solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE mai puţin afectate de valul migrator, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.
Unul dintre pilonii pactului este aplicarea unor proceduri mai stricte pentru sosirile ilegale, printre care identificarea într-un termen de cel mult şapte zile a oricărei persoane care traversează ilegal o frontieră comunitară, notează EFE, citată de Agerpres.
Sistemul Eurodac, baza de date europeană cu amprente digitale, va deveni o platformă integrală de gestionare a migraţiei, urmând ca în acest sistem să fie introduse de asemenea imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică va fi redusă de la 14 la 6 ani.
Grăbirea formalităţilor este un element cheie
Grăbirea formalităţilor este un alt element cheie, prin instituirea unei proceduri semi-rapide de 12 săptămâni de la sosirea ilegală a migrantului în UE, timp în care vor trebui să se realizeze toate etapele procedurii, de la examinarea cererii de azil şi până la emiterea unei decizii de returnare, în cazul respingerii cererii. Această procedură semi-rapidă va fi obligatorie în cazul migranţilor care prezintă un risc de securitate sau provin din ţări cu o rată de acceptare a cererilor de azil în UE de sub 20%.
Pactul include şi crearea unui cadru obligatoriu de solidaritate cu ţările care se confruntă cu presiunea migratorie cea mai intensă, în prezent Spania, Italia, Grecia şi Cipru, obligând celelalte state membre să colaboreze cu acestea prin preluarea unor migranţi, sprijin operaţional sau o contribuţie financiară de 20.000 de euro pentru fiecare migrant pe care refuză să-l primească în virtutea unui astfel de sistem de cote obligatorii de refugiaţi.
Există mai multe state dispuse mai degrabă să plătească astfel de contribuţii decât să primească migranţi pe teritoriul lor, iar o altă problemă este că Ungaria şi Slovacia au refuzat chiar şi plata acestor contribuţii financiare.
Pactul include o clauză de urgenţă în cazul valurilor de migraţie masive
Pactul include şi un Regulament de Criză, adică o clauză de urgenţă în cazul valurilor de migraţie masive care ameninţă să copleşească o ţară. În astfel de situaţii, care trebuie să fie recunoscute şi aprobate ca atare de Bruxelles, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil şi poate prelungi detenţia la frontiere dincolo de termenul de 12 săptămâni, dar în acelaşi timp celelalte state membre vor fi şi mai mult constrânse de mecanismul de cote obligatorii, forţându-le să acorde prioritate relocării urgente a migranţilor.
Este de asemenea introdus conceptul de „instrumentalizare”, referitor la provocărilor geopolitice în care ţări terţe folosesc fluxurile migratorii pentru a destabiliza UE. În acest scenariu, statul afectat poate aplica automat cele mai stricte şi restrictive controale la frontieră, indiferent de originea migranţilor.
În paralel, UE va implementa un cadru tehnologic şi geopolitic pentru a-şi securiza frontierele externe. Principalele măsuri includ noile sisteme digitale EES şi ETIAS pentru identificarea biometrică a călătorilor şi detectarea şederilor ilegale, precum şi acorduri cu ţări de tranzit - cum ar fi Tunisia şi Maroc - pentru a limita plecările migranţilor de pe ţărmurile acestora către statele UE.
Editor : Liviu Cojan
