Lovitură pentru Ungaria în Parlamentul European: vot favorabil pentru activarea Articolului 7 din Tratatul UE

Data actualizării: Data publicării:
European Leaders Attend The European Council Meeting In Brussels
Foto: Guliver/Getty Images

Parlamentul European a aprobat, miercuri, o rezoluție prin care se demarează împotriva Ungariei procedura pentru declanșarea Articolului 7 al Tratatului UE împotriva Ungariei. Este așa-numita „opțiune nucleară”, iar la finalul procedurii, Budapesta ar putea rămâne fără drept de vot. Ungaria este a doua țară în cazul căreia se aplică această procedură, după Polonia, pentru încălcări ale statului de drept. 

Chancellor Angela Merkel Meets With Hungarian Prime Minister Viktor Orban
Foto: Guliver/GettyImages

Rezoluția a fost votată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă și 48 de abțineri.

Este un vot foarte important, pentru că este pentru prima oară când declanșarea procedurii de sancționare a unei țări pentru derapajele în privința statului de drept se decide în Parlamentul European, unde erau necesare două treimi din voturi.

În cazul Poloniei, procedura a fost declanșată de Comisia Europeană.

Desigur, este o procedură îndelungată și laborioasă, dar este un semnal politic important, pentru că rezultatul votului din Parlamentul European arată că inclusiv popularii europeni, adică cei care sunt din același partid european cu Fidesz-ul lui Viktor Orban, au votat în favoarea rezoluției.

Rezoluția votată menționează articolul 7.1 din Tratatul european, care se referă la o acțiune de prevenție, cu alte cuvinte, procedura este declanșată împotriva Ungariei pentru a preveni o înrăutățire a situației statului de drept.

Reprezentanții Guvernului de la Budapesta vor avea dreptul să se apere în fața Consiliului Uniunii Europene, să vină cu justificările lor și să-și argumenteze acțiunile.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că decizia Parlamentului European de a începe procedura represivă faţă de Ungaria este o „răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie şi că Ungaria va contesta hotărârea. Citiți detalii aici.

Votul de miercuri din Parlamentul European vine după dezbaterea din ajun din forul legislativ pe această temă, dezbatere la care a participat și premierul Viktor Orban. Acesta a contracarat și a spus că raportul Sargentini este un abuz și o insultă la adresa țării sale.

„Politicienii de la București ar trebui să fie atenți la votul din Parlament și să citească cu atenție raportul Sargentini”, a declarat la Digi24 fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, în condițiile în care violențele de la protestele din 10 august de la București vor face obiectul unei dezbateri în Parlamentul European, luna viitoare, o dezbatere la care ar putea fi invitată să ia parte și premierul Viorica Dăncilă.

Citiți și:  Cum au votat europarlamentarii români în cazul activării Articolului 7 pentru Ungaria

Siegfried Mureşan: Semnalul dat de Juncker e puternic. Nu se va face rabat la statul drept pentru nicio ţară UE


Parlamentul European a dezbătut marți oportunitatea de a declanșa sau nu o procedură rar folosită (articolul 7 din Tratatul UE) care vizează sancționarea Ungariei pentru că ar exista un risc clar de încălcare gravă a valorilor pe care s-a fondat Uniunea.

Citiți și: Experți: Unde greșește UE în problema populismului

Ce i se reproșează lui Viktor Orban

Nerespectarea statului de drept și a libertății ONG-urilor, rele tratamente aplicate imigranților - lista nemulțumirilor stârnite de premierul populist-conservator Viktor Orban este lungă. 

În apărarea sa, Viktor Orban spune că derapajele de care îl acuză europarlamentarii sunt „inexacte și înșelătoare”. 

Viktor Orban se află la putere din 2010, propulsat de o gravă eroare a socialiștilor aflați până atunci la guvernare: aceștia au mințit voit în legătură cu situația economiei, de teamă să nu piardă alegerile, iar discuțiile lor din spatele ușilor închise s-au scurs către presă și le-au fost fatale. 

Abia ajuns la putere în 2010, Orban a declanșat o vastă reformă constituțională în care a introdus valorile „creștinismului” și ale...„familiei tradiționale”.

Citiți și:  La dezbaterile din PE privind situaţia din Ungaria s-a discutat despre protestul de la București

Reformele lui Orban au sporit însă influența guvernului asupra justiției și au consolidat puterea partidului Fidesz în toate instituțiile, inclusiv în cele care ar trebui să fie de contrapondere. O autoritate special creată poate sancționa presa pentru difuzarea „nenuanțată” a informațiilor. Pe măsură ce au trecut anii, majoritatea instituțiilor mass-media au intrat în sfera de influență a guvernului.  Recent, un site apropiat Guvernului a publicat o listă cu jurnaliști „suspecți”.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională și-a văzut puterile limitate.

Viktor Orban a impus şi un model de scrutin uninominal cu un tur, avantajându-și astfel partidul în detrimentul opoziției, care cu greu își mai poate impune candidații unici în fața Fidesz.

Combinate cu un recul al pluralității presei, cu o retorică ostilă și intimidantă și cu campanii guvernamentale considerate „excesive”, aceste măsuri duc la un „climat defavorabil” echității a vot, se spune într-un raport al Parlamentului European. Cu 49,3 la sută din voturi la alegerile legislative din aprilie 2018, Orban și-a asigurat o majoritate confortabilă de două treimi, ceea ce îi permite să-și continue „reformele” instituționale.

Nereguli grave și conflicte de interese în atribuirea contractelor publice, bugete umflate artificial, apropiați ai puterii avantajați: sunt acuzații numeroase și în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice. În Ungaria, 4,4 la sută din PIB provine din fonduri structurale europene, iar corupția e considerată endemică.

Sunt presiuni și diverse restricții impuse și învățământului superior și în primul rând Universității Central-Europeană, fondată de finanțistul american George Soros, care, deși e de origine maghiară, a devenit oaia neagră a lui Orban. UE consideră că Ungaria „restrânge în manieră disproporționată libertățile de funcționare a universităților în Uniune și în străinătate” și că „acționează împotriva dreptului la libertate academică, a dreptului la educației și a libertății de a avea inițiativă privată”.

Retorica de stigmatizare la adresa ONG-urilor, calificate drept „agenți străini”, taxe speciale, obligația de a se supune unei înregistrări speciale: și ONG-urile de apărare a drepturilor omului, mai ales ale imigranților, au intrat în colimatorul puterii, care preconizează pedepse cu închisoarea pentru cei care acordă orice fel de asistență solicitanților de azil. Este o „ingerință disproporționată și inutilă în libertatea de asociere și de exprimare”, spune raportul european. Majoritatea ONG-urilor vizate sunt finanțate de Soros.

Plasarea automată în detenție a solicitanților de azil, posibilitatea de a fi închiși pe perioade lungi și nedefinite, expulzările grăbite și fără discernământ, violența - tratamentul rezervat de Ungaria imigranților este considerat contrar dreptului european. La fel și refuzul de către Budapesta de a accepta cotele fixate de UE de imigranți pe care trebuie să-i primească. 

Nici tratamentul rezervat minorității rome nu a scăpat nebăgat în seamă. 

Persoanele fără adăpost nu au voie să doarmă pe stradă, sunt „vânate” și nu au voie să apară în numeroase locuri publice. Războiul pe care Ungaria l-a declanșat împotriva persoanelor defavorizate este considerat, de asemenea, „incompatabili cu legislația internațională referitoare la drepturile omului”.

Citiți și: 

Dezbatere aprinsă cu vorbe grele. Parlamentul European a pus Ungaria la colţ

Zile decisive pentru Ungaria. Articolul 7 din Tratatul UE ar putea fi activat

Ton sfidător al Ungariei la adresa UE, înaintea unui vot important în Parlamentul European

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri