Ce poate învăța România de la o țară cu 1,3 milioane de locuitori? Interviu cu Ingrid Kressel, ambasadoarea Estoniei la București

Cristina Cileacu
ingrid kressel ambasadoarea estoniei
Ingrid Kressel, ambasadoarea Estoniei la București, a acordat un interviu emisiunii „Pașaport diplomatic”

Digitalizarea poate transforma o ţară şi exemplul cel mai bun pentru a demonstra această teorie este Estonia. Statul baltic a fost victima unui atac cibernetic de proporţii, în 2007, când aproape toată activitatea sa a fost paralizată. Evenimentul i-a determinat pe estonieni să dezvolte şi mai mult serviciile digitale, dar şi să devină foarte buni la securitatea cibernetică. Iar Estonia a reușit în prezent să fie una dintre cele mai tehnolgizate societăţi din Uniunea Europeană.

„România are specialişti foarte buni, este destul de bine organizată, dar ca şi în alte părţi, este o chestiune a capabilităţilor. Aveţi nevoie de şi mai mulţi oameni care să aibă abilităţi în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor”, spune Ingrid Kressel, ambasadorul Estoniei la Bucureşti, într-un interviu pentru „Pașaport diplomatic”.

Estonia, prima victimă a unui atac cibernetic la nivel de stat

22 de zile. Atât a durat atacul cibernetic pe care Estonia l-a avut de înfruntat în 2007. Serverele publice şi activitatea băncilor au fost serios perturbate de intervenţii externe statului eston, care nu au fost revendicate însă nici până în ziua de azi. Războiul informaţional împotriva ţării baltice a purtat semnătura electronică a Rusiei, aşa cum au descoperit cei care au analizat faptele. Cum te aperi în faţa unor astfel de atacuri? Investind enorm în securitate cibernetică, o lecţie pe care Estonia a învaţat-o foarte bine.

Cristina Cileacu: Ambasadorul Estoniei, pentru prima oară la Paşaport diplomatic. Bine aţi venit şi bine aţi venit în România.

Ingrid Kressel: Mulţumesc mult, sunt bucuroasă să fiu aici.

Cristina Cileacu: Ţara dvs, Estonia, a fost în 2007 atacată. A fost primul stat atacat de noul tip de război, mă refer la atacul cibernetic. A fost o problemă mare, ţara dvs a fost aproape „scoasă din priză”, dar după această experienţă v-aţi transformat în ceva nou. Care au fost consecinţele acestui atac, din 2007?

Ingrid Kressel: Aş începe mai din urmă, când guvernul estonian a decis ca ţara noastră să devină digitală, să ofere mare parte dintre serviciile guvernamentale, în format digital. Acest lucru a început cu sectorul bancar, în anii 90. Apoi, din 2001, am avut e-guvernare, întâlnirile guvernamentale se ţineau fără hârtii, dar, de asemenea, oamenii primeau cărţile de identitate electronice, lucru care era obligatoriu. Pentru că aveam toată această infrastructură digitală, bineînţeles că ne-a făcut cumva să fim vulnerabili. Într-adevăr, în 2007, a venit acest atac, prin care aproximativ 58-60 de websiteuri au fost închise, inclusiv websiteuri guvernamentale şi bancare. Deci, ne-a afectat. Am fost puţin panicaţi, dar acest lucru a arătat nu doar pentru noi, ci pentru întreaga lume, importanţa securităţii cibernetice. Deja înainte de acest lucru, dar mai ales după, am continuat să dezvoltăm serviciile digitale, dar se acorda o cantitate de atenţie la fel de mare pentru a le face sigure. Una dintre tehnologiile folosite acum în tot sistemul de e-guvernare este tehnologia blockchain, lucru care le permite să fie mai puţin vulnerabile la atacuri.

E-stonia: Aproape totul se poate face online

Pe principiul ce nu te omoară te face mai puternic, Estonia a reuşit să depăşească atacul cibernetic care aproape a paralizat-o în 2007 şi a devenit unul dintre cele mai digitalizate state din Uniunea Europeană. Aproape totul se poate face online şi viaţa cetăţenilor este îmbunătăţită substanţial, datorită acestor facilităţi electronice.

Cristina Cileacu: Estonia este acum E-stonia, deci ţara dvs este complet digitalizată sau una dintre cele mai digitalizate ţări din UE. Cum ajută această nouă tehnologie viaţa cetăţeanului, pentru că îmi imaginez că se schimbă viaţa oamenilor.

Ingrid Kressel: Într-adevăr. Principalul motiv atunci când am început să construim societatea digitală, motivul a fost că în anii 90, când Estonia şi-a recâştigat independenţa, eram o ţară săracă. Nu avem resurse naţionale uriaşe, nu avem niciun consum mare intern, pentru că populaţia noastră nu este foarte numeroasă, suntem 1,3 milioane de oameni. Aşa că aveam nevoie de un sistem eficient, care să funcţioneze şi acest sistem este într-adevăr foarte eficient şi foarte uşor de folosit. Şi ceea ce face pentru cetăţeanul de rând este că nu remarci că îţi economiseşte timp, ceea ce înseamnă că economisim cam 2% din PIB pentru că folosim serviciile digitale. Deci economisim bani şi timp pentru oameni, în loc să trecem prin ceva ce nici nu-mi pot imagina, birocraţia necesară să aplicăm la ceva, pentru că totul este făcut online.

Cristina Cileacu: Fără cozi.

Ingrid Kressel: Fără cozi, nu trebuie să mergi cu maşina până undeva, să aştepţi la rând, chiar te simţi bine... Sunt puţine lucruri acum, în Estonia, cum ar fi vânzarea şi cumpărarea de proprietăţi, să te căsătoreşti sau să divorţezi, pentru care trebuie să mergi la un birou birocratic. Dar restul poate fi făcut online şi este foarte simplu şi acest lucru reduce şi posibilitatea de a apărea corupţia.

Votul electronic, mai sigur decât cel fizic

Cristina Cileacu: Corupţia pe de o parte, dar cum votaţi în Estonia?

Ingrid Kressel: La ultimele alegeri parlamentare pe care le-am avut în 2019, am avut votul electronic. A fost şi posibilitatea să votăm în urne de vot reale, dar am putut să o facem şi online. Votul electronic începe cu două săptâmâni înainte de data fixă a alegerilor, ai nevoie de cardul de identitate, aşa cum este al meu, pe care îl pui în calculator şi sunt doi paşi prin care se face identificarea. Unul este identificarea, cel de-al doilea este semnătura, aşa că sunt două coduri PIN. Poţi intra online, alegi candidatul preferat, dai click pe el şi gata, ai votat. Datorită tehnologiei blockchain este chiar mai sigur decât să mergi la urna de vot fizică, unde voturile pot fi manipulate sau schimbate. Deci, 44% din populaţie a votat online şi poţi face acest lucru şi din afara ţării, de asemenea. Din nou, toată lumea poate folosi această oportunitate, ai nevoie doar de un calculator.

Cum sunt văzuți specialiștii români în IT

Un atac cibernetic asupra unei naţiuni este un atac împotriva tuturor. NATO a introdus componenta de securitate cibernetică între preocupările aliaţilor. La Tallinn, în capitala Estoniei, s-a făcut un centru de excelenţă şi cooperare pentru apărare cibernetică, unde statele din Alianţa-Nord Atlantică lucrează împreună pentru protecţia spaţiului cibernetic.

Cristina Cileacu: Ţara dvs este deja cunoscută pentru faptul că se pricepe la securitatea cibernetică şi chiar NATO şi-a stabilit cartierul general.

Ingrid Kressel: Centrul de excelenţă, da.

Cristina Cileacu: Exact, în Tallinn, în capitala ţării dvs. Cum se uită Estonia spre România, din acest punct de vedere, pentru că şi noi avem oameni cu abilităţi bune în IT. Cât de buni suntem noi la securitate cibernetică, din punctul de vedere al Estoniei?

Ingrid Kressel: Eu nu sunt un specialist deloc în acest domeniu, dar când am discutat cu colegii mei care lucrează în domeniu, au spus că România are specialişti foarte buni, este destul de bine organizată, dar ca şi în alte părţi, este o chestiune a capabilităţilor. Aveţi nevoie de şi mai mulţi oameni care să aibă abilităţi în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (ICT). Dar în general, staţi bine.

O relație complicată cu Rusia: „Să păstrăm sancțiunile cum sunt!”

O posibilă invazie a statelor baltice de către Rusia este o componentă a vieţii cetăţenilor din aceste ţări. Estonia are graniţă comună cu ruşii şi o istorie care a mai întâlnit acest tip de tratament din partea vecinului de la Est. Politica se face altfel în secolul 21. Preşedintele estonian, doamna Kersti Kaljulaid, a ales calea dialogului şi a avut o întâlnire cu Vladimir Putin.

Cristina Cileacu: Să începem să discutăm despre politică. Spuneam când am intrat în ambasada dvs, că echipa Digi24 vă invadează, iar dvs aţi răspuns că invazia este ceva de aşteptat în cazul Estoniei. Să vorbim despre „invadatorul preferat", Rusia. Preşedintele dvs. încearcă o reaşezare a relaţiilor cu Rusia şi putem observa că şi alte ţări UE - şi mă refer în mod special la Franţa şi Germania - încearcă să facă la fel. Ce este în spatele acestui gest?

Ingrid Kressel: Nu aş spune că preşedintele nostru încearcă să reaşeze relaţiile cu Rusia. Trebuie să avem relaţii cu vecinul nostru şi a fost o vizită, după ce timp de 10 ani nu am avut vizite între ţările noastre. Preşedintele nostru a fost la Moscova şi s-a întâlnit cu preşedintele Putin. Vedem relaţiile noastre cu Rusia în cadrul de lucru setat de Uniunea Europeană, dar şi prin prisma securităţii. Credem că trebuie să rămânem fermi şi să avem unitatea Uniunii Europene în ceea ce priveşte cererile pe care le avem pentru Rusia. Ei sunt în continuare cei care nu respectă legile internaţionale prin invazia Crimeei şi prin războiul pe care îl conduc în estul Ucrainei. Trebuie să nu dăm înapoi în faţa acestor fapte şi cred că nu este vreun motiv în prezent, când nu vedem că Rusia face un pas în faţă, ca lumea vestică să îşi schimbe politica prin care le cere categoric să înceteze aceste lucruri şi de asemenea trebuie să păstrăm sancţiunile aşa cum sunt.

Cristina Cileacu: Deci cum să funcţioneze relaţiile cu Rusia? Suntem UE, dar, pe de altă parte vrem doar să vorbim cu Rusia sau ce să aşteptăm de la Rusia?

Ingrid Kressel: Acum aşteptăm să îşi retragă forţele din estul Ucrainei, asta vrem pentru moment şi acest lucru este discutat.

Cristina Cileacu: Aveţi populaţie rusă care trăieşte în Estonia, are ţara dvs un plan mai bun pentru ei? Dacă ne uităm la Ucraina, este ţara dvs speriată că ar putea să ajungă într-o situaţie precum cea din estul Ucrainei?

Ingrid Kressel: Nu, nu suntem speriaţi de posibilitatea de a avea un atac convenţional, deşi vedem exerciţiile militare care au loc dincolo de graniţele noastre, foarte aproape de graniţa noastră. Este exact genul de exerciţiu de atac asupra Estoniei. Populaţia noastră care vorbeşte rusă, jumătate din ea locuieşte chiar la Tallinn şi în partea estică a Estoniei, este bine integrată. Am vizitat oraşul de frontieră Narva, de mai multe ori. Mentalitatea lor este puţin diferită de cea a estonienilor. Dar ei nu simt că trebuie să devină o parte din Rusia, sunt fericiţi unde sunt şi că au posibilitatea să trăiască în Estonia.

De ce Balcanii de Vest trebuie integrați în UE

Integrarea europeană a Balcanilor de Vest poate fi elementul esenţial care să determine cât de puternică va fi Europa în viitorul apropiat. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a blocat recent începerea discuţiilor de aderare la UE pentru două state balcanice şi face în continuare declaraţii deloc măgulitoare la adresa altor ţări din regiune. Balcanicii spun, pe de altă parte, dacă Uniunea Europeană nu ne vrea, Rusia abia aşteaptă.

Cristina Cileacu: Dvs, ca diplomat, aveţi multă experienţă legată de Bruxelles şi dacă vorbim de Uniunea Europeană, am auzit în ultima vreme multe discursuri legat de Europa Unită, de lărgirea Europei, de integrarea Balcanilor de Vest, să fiu mai precisă în legătură cu întregul continent european. Dar vedem că în realitate, Macedonia de Nord şi Albania au fost rugate să mai aştepte, nu vor începe negocierile. Cum vede ţara dvs acest gest?

Ingrid Kressel: Am lucrat la extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest pentru o perioadă destul de lungă din cariera mea şi Estonia a văzut mereu importanţa strategică a integrării ţărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Dacă vorbim la figurat este „punctul vulnerabil” al Uniunii Europene. Nu vrem nicio altă influenţă acolo, în afară de cea europeană. De aceea, perspectiva de extindere pentru cele două ţări a fost foarte importantă pentru noi şi am susţinut mereu acest lucru. Faptul că decizia nu a fost luată nici de data asta este o mare dezamăgire, nu doar pentru noi, dar cred că pentru majoritatea statelor membre. Dacă ne uităm la istoria extinderii Uniunii Europene, deciziile acceptării statelor membre erau dificile. Acum, chiar şi deschiderea negocierilor, lucru care este ceva de durată, devine tot mai dificil.

Cum e să fii înfrânt la ONU de mica Estonie?

Consiliul de Securitate al ONU are doar 5 membri permanenţi şi înca 10 non-permanenţi, votaţi pe rând să poată lua parte la cele mai importante decizii de securitate din lume. România a pierdut în acest an, în faţa Estoniei, locul la masa puternicilor. De ce? Pentru că nu am reuşit să avem o politică externă coerentă, iar scandalul mutării Ambasadei româneşti de la Tel Aviv la Ierusalim ne-a făcut să pierdem multe voturi din parte statelor din Orientul Mijlociu.

Cristina Cileacu: Ţara dvs a învins România, la un moment dat, în acest an. Mă refer la statutul de membru non-permanent al Consiliului de Securitate ONU. Cum a reuşit ţara dvs, care este aşa cum spuneaţi, foarte mică în comparaţie cu România, să facă o campanie care să-i asigure acest loc în Consiliul de Securitate ONU?

Ingrid Kressel: Da, dacă eşti într-o competiţie, atunci la un moment dat, cineva va învinge. Noi avem relaţii foarte bune cu România şi pentru o vreme aceasta a fost singura problemă dintre noi. Am fost bucuroşi să avem un competitor atât de bun, cum a fost România pentru noi. Ceea ce a făcut Estonia a fost să îşi pregătească o echipă din timp, care a analizat toate ţările şi s-a uitat la ceea ce ar putea dori, cum am putea să-i convingem să ajungem la acord. Anumite acorduri au fost în ideea în care: „eu te susţin în această poziţie, dacă şi tu mă susţii în această chestiune”.

Dar un al doilea lucru a fost faptul că campania noastră a avut ca vârf de lance chiar preşedintele. Ea însăşi a călătorit în jurul lumii. Dacă ai un preşedinte care vine şi-ţi spune, te rugăm, susţine-ne pe noi, atunci contează. Aşa că am mers în ţări unde n-am mai fost până acum, în insulele din Pacific, în Africa, am mers şi i-am convins pe toţi. Nimeni nu ne cunoştea şi de aceea era nevoie să mergem acolo. Nimeni nu ştia unde este Estonia, ne-am spus povestea, am vorbit despre societatea digitală, despre cât de simplă este, am căutat şi interesul statelor mici pentru asta etc.

Lecțiile Estoniei pentru România

Cristina Cileacu: Aţi venit în România destul de recent, ca ambasador la Bucureşti. Care sunt scopurile misiunii dvs aici, în România?

Ingrid Kressel: Într-adevăr. Sunt aici de doar trei luni şi în acest timp chiar m-am gândit la care pot fi scopurile misiunii aici, pentru că voi merge la Tallinn şi le voi discuta cu cei de acolo, deci este momentul potrivit că avem acest interviu acum. Ambasada noastră a fost deschisă în 2015 şi oficial, în 2016, aşa că predecesorul meu s-a ocupat de pregătiri.

Noi aveam deja relaţii foarte bune cu România şi un lucru important ar fi să le menţinem. Avem viziuni asemănătoare legate de situaţia de securitate în regiune, de relaţiile transatlantice, avem interese asemănătoare la nivelul UE. Dar misiunea mea, ceea ce plănuiesc eu să fac, suntem o ambasadă mică, nu avem mult personal, este să avem câteva priorităţi, să promovăm lucrurile la care este bună Estonia. Ceea ce avem este ceea ce am discutat: societatea digitală, soluţiile care sunt simple, nu trebuie să faci planuri măreţe, dacă vorbim despre un plan general.

Aceasta este lecţia noastră: că atunci nu-ţi iese, atunci dai greş. Dar dacă începi de la lucruri mici, poţi avea anumite soluţii, aşa că în mod sigur voi promova aceste lucruri aici, la nivelul autorităţilor centrale sau locale, ca să aveţi la îndemână mai multe soluţii digitale, care fac, din nou, lucrurile mai simple pentru cetăţeni şi salvează timp şi bani.

În al doilea rând, Estonia este cunoscută pentru mediul nostru curat. Şi acesta este un alt lucru pe care, acum că merg în Estonia, pot să văd că noi avem un sistem de colectare a gunoiului foarte bun şi avem şi un sistem de economie circulară foarte bun. Totul este separat şi tratat corect. Acum, când un mediu curat este în atenţia tuturor, prin economia circulară reuşim să recuperăm bani, refolosim de fiecare dată şi aşa putem promova aceste soluţii şi aici şi am discutat deja cu managementul companiilor responsabile de colectarea gunoiului, care ar fi interesate să promoveze aceste soluţii de asemenea.

În al treilea rând, Estonia este destul de sus în testul PISA al OECD (n.r. program de evaluare internaţională a elevilor). Bineînţeles, suntem în competiţie cu vecinul nostru (Finlanda - n.r.), despre care ştiu că vrea de asemenea să coopereze cu guvernul român. Ei sunt pe locul unu în lume, dar noi avem o experienţă foarte bună pentru felul în care am depăşit trecutul comunist, mă refer la cum să reformezi o educaţie care este foarte strictă şi conservatoare...

Cristina Cileacu: Vorbiţi despre vecinul dvs, Finlanda.

Ingrid Kressel: Da, Finlanda, vecinul nostru, dar mă refer şi la comparaţia cu România, la istoria similară pe care o împărtăşim, legat de trecut şi sistemul educaţional. Cum am învăţat noi, cum erau organizate clasele. Acum, dacă mă uit la cum se întâmplă acestea în cazul copiiilor mei, sunt două lumi complet diferite. Dar cum să ajungem în acest punct este o experienţă pe care aş vrea de asemenea să o împărtăşim.

Editare web: Luana Păvălucă

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate