Piedici în calea finanțărilor europene. Primarul care nu mai vrea să acceseze bani de la UE

adrian anghelescu
Primarul din Giurgiu, Adrian Anghelescu, spune că deocamdată nu mai poate accesa fonduri europene Foto: captură video Digi24

La Giurgiu, oraș-port, reședință de județ, relaţia dintre administraţia locală şi banii europeni este destul de timidă și complicată, spre deosebire de alte capitale de județ unde fondurile UE au fost o cheie către modernizare. Primarul în funcţie din Giurgiu, liberalul Adrian Anghelescu, are însă de rezolvat un morman de probleme pe care le-a moştenit de la vechea administraţie a orașului şi aceasta pare să fie cea mai mare piedică în drumul către banii europeni. Pentru moment, primarul spune că preferă să spună „stop” accesării de finanțări europene.

Reporter: Suntem la Giurgiu, un oraş unde se fac şi nu se fac prea multe cu bani europeni. Spuneaţi, dle primar, sunteţi relativ nou în funcţie, pentru că sunteţi primar de la recentele alegeri, că nu prea mai aveţi de gând să mai accesaţi bani europeni. Explicaţi-ne de ce.

Adrian Anghelescu: Eu aş avea de gând, mai ales pe segmentul de inovare-cercetare, pe noile axe care se deschid, dar atât timp cât sunt foarte în urmă cu plăţile pentru proiectele pe care le am deja în implementare - şi vorbim de proiecte importante de eficientizări energetice, de modernizări de drumuri, de achiziţii de navă de pasageri, de navă-ponton -, toate aceste întârzieri de plată din partea Primăriei, din cauza situaţiei economico-financiare, mă face ca cel puţin pentru un răstimp de un an, un an şi jumătate să nu am banii necesari pentru cofinanţări.

Eu nu mai vreau să mai intrăm în situaţia pe care am întâlnit-o la începutul mandatului, când s-a asigurat prin semnătură că există aceşti bani de cofinanţări, și să îi dezamăgesc pe oameni, să le spun că intră în modernizare un ansamblu de blocuri, iar ulterior, din cauza lipsei de fonduri, să nu pot să finalizez acele lucrări şi să stau cu mâna întinsă, prin ajutoare de stat, pentru continuarea acestor lucrări.

Reporter: România este dezvoltată în felul în care este dezvoltată, sunt zone foarte bogate, sunt zone mai puţin bogate, cum este judeţul Giurgiu şi oraşul Giurgiu în care suntem. În ceea ce priveşte banii europeni, care sunt nevoile? Banii europeni vin şi ei pe nişte axe de finanţare, care ar fi nevoile oraşului Giurgiu?

Adrian Anghelescu: Nevoile oraşului - astăzi, din păcate, vorbim despre infrastructură mare. Tot din păcate, nu mai există bani pentru finanţarea acestor lucrări, fiindcă noi de când am intrat în comunitatea europeană ne-am asumat că în primii ani aveam nevoie de bani pentru infrastructura mare. Vă amintiţi rata de absorbţie foarte scăzută în acea perioadă de timp, când Polonia avea rată de absorbţie de 120%, 140%, Cehia la fel, iar noi de-abia să depăşim un procent de 25%.

Reporter: Le reveneau banii pe care nu îi accesam noi, era simplu.

Primar: „S-a gândit foarte prost, în cheie electorală”

Adrian Anghelescu: S-a şi gândit, în multe variante, foarte prost. Adică aş da exemplul administraţiei publice locale care a fost anterior şi care a făcut achiziţii de modernizare iluminat stradal, de becuri led, s-a făcut în marea majoritate, de mii de becuri led, pe buget local, în loc să achiziţionăm pe fonduri europene şi s-a constituit buget multianual. Fiecare îşi gândeşte într-o cheie electorală, din păcate, acest artificiu de câştigare a electoratului şi bugetul multianual a însemnat că în anul 2020, an electoral, să..... Noi astăzi, din păcate, suntem în postura să nu asigurăm cofinanţări de 2%, mai mare ruşinea.

Spuneaţi de zonele bogate ale României sau zonele bogate inclusiv în judeţul Giurgiu. Iar dacă fondurile europene mai sunt administrate politic, nu se va întâmpla nimic bun în zonele sărace, fiindcă, dacă ai pe o axă de finanţare o sumă ipotetică de 30 de milioane de euro, este mârşav să aloci unei singuri localităţi 2/3 din această sumă, iar restul de o treime să o împarţi la celelalte localităţi.

Fondurile europene, din punctul meu de vedere, ca şi PNRR-ul, ar trebui să fie catalogate pe zone dezvoltate şi subdezvoltate ale României şi să fie gândite într-un ansamblu de gen „plan Marshall”, pentru că degeaba vorbim despre federalizare, de regionalizare, dacă nimic nu se întâmplă. Vom fi şi la anul la stadiul de cuvinte frumoase.

Adrian Anghelescu: „Nimeni nu mai vrea să muncească”

Eu vă invit totuşi să vedeţi lucruri remarcabile realizate pe fonduri europene, dar un UAT, o primărie, are nevoie în primul rând de bani proprii, de buget local, pe care ulterior să îi foloseşti şi la studii, care, aceste studii, te vor ajuta să ai o perspectivă a folosirii acestor fonduri europene. Nu faci accesări de fonduri europene doar să te lauzi, să fie un fel de tichie de mărgăritar, să nu analizeze nimeni o variabilă cost-beneficiu ulterior, cu cheltuieli de întreţinere a acelei investiţii, cu cheltuieli de salarizare a oamenilor care trebuie să îşi desfăşoare activitatea.

De pildă, eligibilitatea unei săli de sport, vă dau un exemplu, n-are sens să te mai dezvolţi ca săli de sport, fiindcă te va costa căldura, te va costa personalul acreditat acolo şi nu poţi să le ceri cluburilor sportive, fie ele publice sau private, bani, fiindcă limita de suportabilitate a cetăţeanului giurgiuvean este precară.

Pe de altă parte, nici nimeni nu mai vrea să muncească, fiindcă dvs dacă mi-aţi da 1 miliard de euro, două miliarde, 10 miliarde, eu la momentul actual, nu numai în Giurgiu, cred că e o problemă naţională, eu nu mai găsesc constructori sau salariaţi care vrea să vină să înveţe, să se califice şi practic să avem parte de prosperitatea pe care ne-o dorim cu toţii” - a explicat primarul Adrian Anghelescu.

Oamenii nu mai au răbdare

Oraşul Giurgiu are nevoie de schimbări fundamentale ca să ajungă la nivel de urbe europeană. Iar lucrurile bine făcute au nevoie de timp ca să se întâmple. Însă nimeni nu mai are atât de multă răbdare, după ce a auzit ani de zile promisiuni care nu prea s-au concretizat. Cei care preiau acum administraţia încearcă să găsească soluţii alternative, dar parcă totul este într-un viitor acoperit de nori de ceaţă.

Reporter: Practic descrieţi o problemă de sistem, da, unde nici măcar banii europeni nu mai pot ajuta?

Adrian Anghelescu: Nu mai pot, atât timp cât au influenţă politică şi atât timp cât nu se umblă la legislaţie. De ce? Mi-e greu să-i explic giurgiuveanului că orice iniţiativă, pornind de la studiul de fezabilitate, de la strategia de dezvoltare a oraşului nostru, dacă noi ne apucăm astăzi de lucru, Cristina, noi amândoi ne apucăm de treabă, va avea parte de acest proiect poate în cel mai scurt timp peste doi ani şi jumătate, poate peste patru ani. Lumea vrea mâine să se facă aceste lucruri.

Reporter: Dar credeţi că după atât timp, oamenii chiar nu înţeleg că este nevoie de timp pentru dezvoltare sau ...

Adrian Anghelescu: Problema este că ei au aşteptat 30 de ani şi nu s-a întâmplat mare lucru în această ţară. Şi nimeni n-a avut o perspectivă reală şi cum să spune eu, intenţia de a ridica regiunile sărace ale României. Fiindcă inclusiv în oraşul meu natal, Giurgiu, alături de concetăţenii mei, aşteptăm o prosperitate la fel ca la Oradea, ca la Alba-Iulia, ca la Braşov, Cluj.

De ce Giurgiu nu poate fi precum Clujul

Reporter: Şi de ce nu se poate face?

Adrian Anghelescu: Fiindcă eu, astăzi, chiar dacă aş reuşi să aduc antreprenori şi chiar am reuşit, mai am doar 44 de hectare la un loc, dintre care 23 de hectare sunt contaminate cu produse clorozotice. Gândiţi-vă la acest aspect. Iar în fosta administraţie locală s-au înstrăinat peste 80 de hectare, adunate, deci mult mai mult decât deţine astăzi oraşul Giurgiu.

Eu sunt chemat astăzi să fac o evaluare corectă a tuturor activelor deţinute de către Primărie şi să nu-mi permit închirieri sau concesionări, că astea se iau o dată pe an, ci să fac o evaluare corectă a lor şi să le vând, exact ca şi când aş sta în această primarie, frumoasă, să-i dea Dzeu sănătate celui care a construit-o acum 20 de ani în urmă, când nimeni nu credea că în fostul cămin de ucenici, care era o ruină, a reuşit să facă o clădire cu care mă mândresc la nivel naţional.

Reporter: Dar pe care trebuie s-o mai reparaţi un pic.

Adrian Anghelescu: N-avem nici măcar aviz de ... mă opresc aici, nu vă spun.

Reporter: Întotdeauna în ţara asta, când se schimbă un partid politic cu alt partid politic, bineînţeles că există şi premisa nu s-a făcut, deci nu pot să fac eu. Este cumva de înţeles. Dar nu poate fi 100% de înţeles, pentru că dacă tot v-aţi apucat de politică, dacă tot aţi ocupat o funcţie şi o ocupaţi, nu putem să spunem într-una „asta e, atât s-a putut”.

Adrian Anghelescu: N-o să spun niciodată, dar realitatea poţi să o spui.

Reporter: Realitatea este clară, este vizibilă cu ochiul liber.

Orașul de la Dunăre fără niciun metru pătrat de teren pe malul fluviului

Adrian Anghelescu: Pentru giurgiuvenii mei, voi încerca, prin hotărâre de guvern, să facem rost de teren la spaţiul dunărean, pe malul Dunării, fiindcă noi, acum, nu avem niciun metru pătrat. Lucrurile sunt foarte întortocheate, nimeni nu are curajul să le spună pe nume sau fiecăruia îi este bine atât timp cât nu-şi fac duşmani, nici politic, nici administrativ.

Reporter: Aţi spus „îi este bine”. Emisiunea asta se cheamă „Europa. Mi-e bine, ţi-e bine”, în ideea în care...

Adrian Anghelescu: Fără bani europeni n-avem nicio şansă.

Reporter: Cu bani europeni se pot dezvolta comunităţi. Ce aveţi totuşi de gând, în mandatul dvs, să faceţi cu bani europeni, dacă o să faceţi ceva cu bani europeni?

Adrian Anghelescu: Banii europeni mă vor ajuta să găsesc un investitor pe alea 40 de hectare din care v-am spus că sunt contaminate peste jumătate, ca să obţin grantul de 50% pentru un parc industrial, de aici să putem să plecăm şi noi prin salarii bine plătite. Asta înseamnă şi buget consolidat al Primăriei.

Voi avea în vedere toată zona de modernizare pe aliniamentul turistic, 97 de hectare, adiacent vămii Giurgiu, unde este o zonă de relaxare şi juri că te afli în Delta Dunării, să fie foarte atractiv pentru bucureştenii care vor să-şi construiască lacustru, adică bungalouri pe piloni, într-o zonă şi într-un areal rezervat, unde să existe numai ambarcaţiuni cu motoare electrice, caiac-canoe, numai transport velo sau ecvestru, să fie realmente o zonă de relaxare şi unde bunicii să-şi crească nepoţeii, să stea pe toată perioada verii...

Ce s-ar putea face la Giurgiu cu fonduri europene

Reporter: Şi practic, la fondurile europene estimaţi că o să ajungeţi cam când, în mandatul dvs?

Adrian Anghelescu: Fondurile europene, v-am dat un tabel în care o să vedeţi că am foarte multe proiecte europene în implementare, inclusiv pe digitalizare, inclusiv pe eficientizare energetică, am două proiecte importante pe care le-a făcut administraţia publică trecută, trebuie s-o recunoaştem, pe care trebuie să le finalizez. Acolo e vorba de coridoare şi de modernizare pe coridoare, central, vestic, estic, aici sunt prevăzute peste 40 de străzi care vor intra în reabilitare, dar omul, normal, cetăţeanul are pretenţii din ce în ce mai mari.

Dacă mergem împreună la Parlamentul European, unde vă e drag, acolo se discută să zicem de problema dezinsecţiei, despre un tânţar mutant care canibalizează şi extermină ceilalţi ţânţari. Vă daţi seama oamenii ăia la ce se gândesc... Noi suntem la stadiul tot de trotuare, tot de treceri de pietoni neiluminate cum ar trebui. Faceţi o paralelă între Giurgiu şi restul oraşelor!

Peștele de la cap se împute

Reporter: Şi a cui e vina?

Adrian Anghelescu: Peştele de la cap se împute.

Reporter: Care cap, capul european, capul românesc?

Adrian Anghelescu: Capul românesc. De la toţi negociatorii pe care i-am avut de când s-a început cu europarlamentarii, fără o strategie comună, măcar pe regionalizarea de care vă spuneam, întoarcerea cu spatele la problematica reală a românilor, faptul că avem zone falimentare din punct de vedere economic, faptul că avem oraşe cu statut de ajutat social, oraşul acesta, dacă ar fi să o iei după legislaţie, n-ar merita nici măcar statutul de oraş, darămite de municipiu reşedinţă de judeţ! Dar aţi văzut şi mi-aţi amintit de zone moderne. Păi, la zonele acelea moderne s-a implicat politicul şi le-a dat două treimi din fondurile pe acea axă. E normal ca acea localitate să se dezvolte în detrimentul celorlalte localităţi, cum am mai spus.

Cum se văd lucrurile de la Bruxelles

Este vreo diferenţă de acordare a banilor europeni între regiunile României? Am cerut răspunsuri, de la Bruxelles, europarlamentarului Victor Negrescu.

Reporter: Dle Victor Negrescu, vorbim în continuare despre atragerea de fonduri europene în România şi de data aceasta am fost să filmăm în judeţul Giurgiu, unde teoria cumva valabilă este că nu au ajuns foarte multe fonduri europene în această zonă, pentru că s-a ales politic ca aceste fonduri să meargă, de pildă, în vestul României. Cât de politică este această mişcare de distribuire a fondurilor europene?

Victor Negrescu, europarlamentar: Trebuie să începem prin a spune că există într-adevăr discrepanţe între regiuni în ceea ce înseamnă absorbţia de bani europeni şi această discrepanţă este rezultatul faptului că în anumite zone, cele mai puţin dezvoltate, există o capacitate de cofinanţare mai scăzută şi asta de fapt se întâmplă în zona de sud a României, unde este foarte greu pentru comunităţile locale şi pentru actorii privaţi să cofinanţeze proiecte europene.

Dar dacă este să ne uităm la cifre, vedem că în fruntea clasamentului în ceea ce înseamnă sumele atrase din bani europeni avem regiunea de sud-est, ceea ce poate nu ne-am fi aşteptat, iar regiunea de vest a ţării este pe ultimele locuri, alături de regiunea sud, unde se află şi Giurgiu. Deci sunt discrepanţe şi pentru a corecta aceste probleme este necesar ca de la nivel central să se investească mai mult în capacitatea agenţiilor pentru dezvoltare regională în a implementa proiecte şi în a sprijini beneficiarii în elaborarea unor astfel de iniţiative cu bani europeni.

Reporter: Şi practic, până la urmă, avem sau nu un vinovat pentru această situaţie?

Victor Negrescu: Avem un responsabil. Practic, totul porneşte de la modul în care se creionează programele operaţionale. Dacă aceste programe sunt compatibile cu capacitatea de absorbţie locală, dacă ţintele şi obiectivele sunt şi pot fi îndeplinite de către actorii locali şi, de fapt, ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost că am creat modele şi programe de finanţare care sunt similare în toată România, or zona de sud are anumite tipuri de programe, poate pe zona de irigaţii, poate pe zona de dezvoltare a comunităţilor mici, în timp ce Transilvania are nevoie de alte tipuri de programe, or această omogenizare, această uniformizare impusă de la Bucureşti a dăunat şi cred că trebuie să fie schimbată, este nevoie de programe specifice pentru fiecare zonă şi de un mod de atragere a banilor europeni diferit de la zonă la zonă, pentru că, aşa cum am spus mai devreme, capacitatea de cofinanţare este total diferită dacă este să comparăm regiunile României.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate