Premierul François Bayrou a denunţat luni „brutalitatea” lui Donald Trump în confruntarea sa cu Volodimir Zelenski, în timpul unei dezbateri în Adunarea Naţională franceză pe tema Ucrainei şi a securităţii în Europa, o chestiune în care el consideră că Franţa trebuie să joace „un rol central”, relatează AFP.
Referindu-se la altercaţia de vineri din Biroul Oval, premierul a vorbit despre „o scenă uluitoare, marcată de brutalitate şi de dorinţa de a-l umili” pe preşedintele ucrainean. El a adăugat, în aplauzele deputaţilor, că preşedintele ucrainean „nu a cedat” şi că „onoarea” sa merită „recunoaştere”.
De la invazia rusă din 2022, „ne-am răsturnat în altă lume” şi odată cu shimbarea americană, „depinde de noi, europenii, să garantăm securitatea şi apărarea Europei”, a spus el. Pentru că pe Bătrânul Continent, „suntem puternici şi nu ştim asta. Şi ne comportăm ca şi cum am fi slabi”, a adăugat şeful guvernului francez, potrivit News.ro.
„Franţa poate juca un rol central în construirea acestei noi lumi, a acestui nou echilibru, dar nu o va face decât dacă îşi recapătă încrederea şi unitatea”, a punctat François Bayrou.
Anunţate la jumătatea lunii februarie, aceste dezbateri - fără vot - capătă o nouă dimensiune după altercaţia de vineri din Biroul Oval şi summitul liderilor europeni de duminică de la Londra.
Ambasadorul Ucrainei în Franţa a asistat la dezbateri din tribune, la fel ca şi deputatul european Raphaël Glucksmann.
Marine Le Pen nu vrea ca Franța să împartă cu europenii descurajarea nucleară
Printre cei care au luat cuvântul, Marine Le Pen (Rassemblement National), deşi a salutat „eroismul” rezistenţei ucrainene în faţa „agresiunii ruse de neoprit”, a vorbit şi despre „intransigenţa Occidentului faţă de Rusia”.
„Nu putem susţine niciodată o apărare europeană himerică”, nici „trimiterea de trupe franceze să lupte pe teritoriul ucrainean”, „o nebunie”, a reafirmat ea, opunându-se de asemenea „împărţirii” descurajării nucleare a Franţei cu europenii.
„Nimeni nu a spus vreodată că vom împărţi, nimeni. Cuvântul partajare nu a fost pronunţat niciodată”, a replicat ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu.
Fostul prim-ministru Gabriel Attal a denunţat, la rândul său, „instinctul de capitulare” al RN. De asemenea, el a cerut „accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană” şi „reconsiderarea poziţiei” Franţei cu privire la „activele ruseşti îngheţate”.
Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noël Barrot, a exclus aceste două opţiuni. Confiscarea ar reprezenta „un risc financiar prea mare” şi nu există „nicio scurtătură posibilă” către aderarea la UE, a susţinut el.
Preşedintele grupului socialist, Boris Vallaud, a pledat pentru „un mare împrumut comun de 500 de miliarde de euro” în Europa, cu reguli bugetare „revizuite”, şi a cerut ca legea franceză de programare militară să fie „actualizată”.
Planul franco-britanic
Duminică, la Londra, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie şi Franţa lucrează cu Ucraina la un plan pentru „oprirea luptelor”.
În Le Figaro, Emmanuel Macron a vorbit despre un armistiţiu „în aer, pe mare şi în privinţa infrastructurii energetice”. În acest stadiu, însă, aceasta este doar o „opţiune”, a relativizat Londra, luni dimineaţă.
Preşedintele francez a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să mobilizeze „200 de miliarde de euro iniţial” pentru a finanţa efortul militar şi că cei 27 de membri ai săi ar trebui să îşi majoreze cheltuielile de apărare la 3%-3,5% din produsul lor intern brut (PIB), faţă de 2% în prezent. Această creştere va figura pe ordinea de zi a summitului care va avea loc joi la Bruxelles.
Şeful statului poate conta pe sprijinul Partidului Socialist, al cărui lider Olivier Faure a declarat luni că este „pe deplin de acord” cu ceea ce propune.
La dreapta, Laurent Wauquiez, liderul partidului Les Republicains, a declarat că este „esenţială” discuţia cu Vladimir Putin pentru a „restabili pacea”. A fost un rar punct comun cu liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, care nu vrea „să-i lase pe Trump şi Putin să discute împreună” şi „să încheie un acord pe spatele europenilor”.
La France Insoumise, extrema-stângă, denunţase, prin vocea liderului său Jean-Luc Mélenchon, „servilismul atlantist” al liderilor europeni care l-au „demonizat pe Putin”. „Ne aflăm într-o situaţie de dependenţă de Statele Unite care este critică şi din care nu vom ieşi fără o voinţă fermă şi un plan clar”, a declarat luni deputatul LFI Aurélien Saintoul.
Editor : B.E.
