Premierul grec Kyriakos Mitsotakis cere Uniunii Europene să-și schimbe regulile pentru a putea răspunde situațiilor în care migrația este folosită deliberat ca instrument de presiune asupra statelor membre. Într-un articol de opinie publicat de Politico, liderul de la Atena susține că, în cazuri excepționale, țările UE ar trebui să poată suspenda temporar cererile de azil ale persoanelor nou-sosite, în cadrul unui regim european special de urgență.
Mitsotakis pornește de la ideea că mediul de securitate al Europei s-a schimbat fundamental. Amenințărilor militare convenționale și atacurilor cibernetice li s-a adăugat, spune el, o formă mai greu de gestionat de presiune hibridă: folosirea deliberată a migrației de către actori statali sau nestatali pentru a testa capacitatea de reacție a Europei, a-i submina coeziunea și a obține concesii politice.
„Migrația nu mai este doar o problemă umanitară sau o provocare de gestionare. În unele cazuri, a devenit un instrument de coerciție geopolitică”, scrie premierul grec.
El indică drept cel mai recent semnal evenimentele din exclava spaniolă Ceuta, deși admite că nu se știe încă ce anume a provocat situația de acolo. Europa s-a mai confruntat însă cu episoade similare: Grecia, la frontiera terestră cu Turcia, în Evros, în 2020, iar Lituania, Polonia și Letonia, la granițele cu Belarus, în 2021.
În astfel de situații, argumentează Mitsotakis, problema nu mai este o creștere treptată și previzibilă a numărului de sosiri, ci deplasarea bruscă și uneori coordonată a unui număr foarte mare de persoane. În doar câteva zile pot ajunge la frontieră zeci de mii de oameni, suficient pentru a depăși capacitatea autorităților naționale și pentru a pune sub presiune inclusiv funcționarea spațiului Schengen.
De ce consideră Mitsotakis că actualele reguli nu mai sunt suficiente
Premierul grec recunoaște că UE a făcut progrese prin Pactul privind migrația și azilul, care introduce mecanisme de solidaritate între state și o anumită flexibilitate pentru țările confruntate cu presiune migratorie. Problema, în opinia sa, este că aceste instrumente au fost concepute pentru crize care, oricât de dificile, rămân gestionabile.
Situația se schimbă atunci când fluxurile migratorii sunt provocate, amplificate sau facilitate intenționat pentru a destabiliza un stat. Aplicarea imediată a procedurilor obișnuite de azil și primire pentru toate persoanele sosite poate deveni, în asemenea circumstanțe, nu doar dificilă, ci imposibilă, susține Mitsotakis. Sistemele riscă să fie paralizate, încrederea populației să scadă, iar presiunea să se extindă asupra întregului spațiu european de liberă circulație.
Soluția propusă de liderul grec este crearea unui mecanism european separat, destinat exclusiv situațiilor de presiune migratorie masivă și instrumentalizată. Acesta nu ar urma să fie activat discreționar, ci pe baza unor criterii stabilite la nivelul UE: numărul și viteza sosirilor raportate la capacitatea țării afectate, dar și existența unor indicii că deplasările sunt coordonate sau facilitate de state terțe ori de rețele de criminalitate organizată.
Odată declanșat acest regim de urgență, statul aflat sub presiune ar putea adapta temporar procedurile obișnuite. Mitsotakis susține că procedurile accelerate de azil trebuie să rămână disponibile, în special pentru persoanele provenite din țări ai căror cetățeni obțin rareori protecție internațională, dar consideră că nici acest lucru nu este suficient în situații extreme.
Propunerea cea mai sensibilă: suspendarea temporară a cererilor de azil
În cazuri excepționale, caracterizate printr-o presiune „extremă și disproporționată”, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda temporar cererile de azil depuse de persoanele nou-sosite, propune premierul grec. Regula ar putea fi aplicată atât în cazul unei crize la frontierele terestre, cât și după sosiri masive pe mare.
În același timp, autoritățile ar trebui să poată accelera returnarea celor care nu au dreptul să rămână în Uniunea Europeană. „Aceasta nu este o îndepărtare de valorile Europei, ci o adaptare necesară la noile realități”, argumentează Mitsotakis.
Premierul grec insistă însă că o asemenea excepție nu ar putea deveni o regulă permanentă. Măsurile ar trebui să fie strict limitate în timp, proporționale cu situația și însoțite de garanții solide. Respectarea dreptului european, a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a principiului non-refoulement — care interzice trimiterea unei persoane într-un stat în care riscă persecuții sau tratamente grave — trebuie să rămână „nenegociabilă”, subliniază el.
Pentru Mitsotakis, întărirea frontierelor și respectarea obligațiilor internaționale nu ar trebui tratate ca obiective incompatibile. Europa trebuie să găsească o formulă prin care să le facă pe amândouă, iar responsabilitatea nu poate reveni doar țărilor aflate la frontierele externe ale Uniunii.
De aceea, mecanismul propus ar presupune și mobilizarea automată a sprijinului european atunci când un stat se confruntă cu o asemenea criză: intervenția agențiilor UE, coordonarea returnărilor și acordarea de asistență financiară și tehnică.
În lipsa unor astfel de reguli, avertizează premierul grec, țările din prima linie vor rămâne expuse, iar statele sau alte grupări ostile vor avea în continuare posibilitatea de a exploata migrația în scopuri geopolitice. „Recunoașterea faptului că migrația poate fi folosită ca armă nu este alarmism, este realism”, scrie Mitsotakis.
Citește și „Dacă nu plec, nimic nu mă va salva”: Cum se explică exodul migranților din Maroc, deși țara lor este văzută ca „o poveste de succes”
Editor : M.I.
