Spania solicită cu insistenţă ca limbile bască, catalană şi galiciană să fie recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect exploziv ce pune în dificultate o mare parte din cele 27 de state membre, după cum a consemnat AFP.
Subiectul a fost abordat marţi dimineaţă de către miniştrii afacerilor europene din UE, reuniţi la Bruxelles, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, a indicat un diplomat european.
Spania şi-a pus „întreaga greutate politică” în această luptă, a notat un alt diplomat la Bruxelles. Guvernul socialistului Pedro Sanchez are absolută nevoie de voturile catalanilor pentru a-şi trece prin parlament majoritatea proiectelor legislative.
De la o tentativă anterioară a Madridului în septembrie 2023, şi ea fără succes, s-a realizat o muncă importantă de a încerca să fie liniştite temerile a numeroase state membre, puţin înclinate să deschidă „cutia Pandorei” a limbilor regionale, notează AFP, citată de Agerpres.
„Ceea ce este important este ca acest lucru să se facă într-o manieră solidă juridic şi să nu se creeze un precedent”, a explicat marţi Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, ţară ce se declară totuşi favorabilă cererii Spaniei.
UE are în prezent 24 de limbi oficiale, însă în statele membre există în jur de 60 de limbi regionale sau minoritare.
Statutul de limbă oficială implică mai ales ca documentele juridice ale UE (tratate, regulamente sau acorduri internaţionale) să fie traduse şi în limba respectivă, şi ca la summituri şi reuniuni ministeriale să fie disponibili interpreţi.
Temerea țărilor baltice
O astfel de recunoaştere necesită o decizie în unanimitate a Celor 27, ceea ce nu este cazul încă. Mulţi miniştri au insistat marţi ca discuţia să continue, obţinând ca decizia să fie amânată pentru o altă reuniune, a declarat un diplomat.
Totuşi, unii dintre ei au dat semnale conciliatorii faţă de Madrid.
„Cred că diversitatea lingvistică este importantă şi noi suntem întotdeauna constructivi”, a subliniat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand.
Dar nu până în punctul de a „europeniza un subiect naţional”, a rezumat un diplomat european.
Mai multe ţări membre, printre care cele baltice, se tem că, acceptând cererea Spaniei, vor fi constrânse să recunoască şi ele statutul de limbă oficială pentru limbi regionale utilizate pe teritoriul lor.
O mare parte a populaţiei baltice vorbeşte rusa şi, „prin urmare, rusa ar putea deveni limbă oficială”, ceea ce ţările respective nu doresc, a explicat Marko Stucin, secretar de stat în MAE sloven.
„Trebuie ca acest lucru să se facă cu respectarea dreptului textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluţie”, a afirmat ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad.
„O chestiune foarte serioasă, ce are şi implicaţii juridice”
Serviciul juridic al Consiliului UE a apreciat că este imposibil să se dea curs cererilor Spaniei fără modificarea tratatelor, a relevat un diplomat la Bruxelles.
Unele state cred, însă, că ar exista posibilitatea unui compromis.
Pentru aceasta ar fi suficientă limitarea la limbile regionale implantate de mult timp şi recunoscute deja ca limbi oficiale în constituţiile naţionale. În acest caz, a dat asigurări slovenul Stucin, nu ar exista în fapt decât trei limbi eligibile: basca, catalana şi galiciana.
De altfel, Spania a dat mereu asigurări că este dispusă să plătească cheltuielile de traducere pentru cele trei limbi, a adăugat el.
Nimic mai puţin sigur, a avertizat însă un diplomat european.
„Este vorba despre o chestiune foarte serioasă, ce are şi implicaţii juridice, şi cred că ar fi preferabil să o examinăm foarte, foarte, foarte atent”, a subliniat Andreja Metelko-Zgombic, secretar de stat croat pentru afaceri europene.
Editor : Liviu Cojan
