Forţele de ordine s-au ciocnit din nou vineri cu elevii de liceu, în toată Franţa, iar sindicatele au chemat profesorii la grevă, în timp ce guvernul preşedintelui Emmanuel Macron se străduieşte să ţină sub control protestele din ce în ce mai violente legate de condiţiile din sălile de clasă şi de subfinanţarea învăţământului, relatează Reuters.
Gazul lacrimogen a acoperit străzile în oraşul Strasbourg din estul ţării, în Marsilia, din sud, s-au lansat artificii către poliţişti, iar în Rennes, în vest, au fost incendiate pubele de gunoi.
În La Ciotat, lângă Marsilia, un tânăr a stropit cu benzină un profesor, a declarat un purtător de cuvânt al autorităţii educaţionale din regiune. Într-un clip de pe reţelele sociale difuzat de BFM TV, se vede un bărbat ţinându-se de faţă după ce o persoană cu glugă şi mască de protecţie stropeşte cu un lichid dintr-o sticlă spre el. Reuters nu a putut verifica circumstanţele.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Protestatarii din Pantin, la periferia Parisului, au dat foc unor obiecte, inclusiv garduri, şi au aruncat cu petarde în forţele de ordine, înainte de a fugi.
După o şedinţă de criză a guvernului joi, o sursă apropiată prim-ministrului a declarat că demonstraţiile s-au transformat dintr-o mişcare de protest în violenţe urbane, iar ministrul justiţiei, Gerald Darmanin, a afirmat că mişcarea a fost deturnată de „persoane din afară”, notează News.ro.
Greva profesorilor
Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale de anul viitor, sondajele de opinie arată în mod constant profunda nepopularitate a lui Macron şi a guvernului său de centru-dreapta. Reducerile bugetare prevăzute, care agravează criza de finanţare din învăţământ, au alimentat nemulţumirea.
Ministrul educaţiei, Edouard Geffray, a declarat că 65 de cadre didactice au fost rănite în timpul tulburărilor, printre care 40 de directori de şcoli.
Mai mulţi elevi din regiunea Parisului, cu care Reuters a discutat la începutul săptămânii, au afirmat că nu vor participa la protestele de vineri din cauza escaladării violenţei.
Între timp, sindicatele au convocat o grevă a cadrelor didactice pentru marţi, la o săptămână după ce angajaţii din sectorul public au intrat în grevă.
„(Violenţa) este regretabilă, dar... când cererile rămân fără răspuns ani de zile şi având în vedere contextul politic şi geopolitic, există mai multe condiţii care îi pun... pe elevi într-o stare reală de anxietate”, a declarat profesoara Sandra Champain-Seller.
Părinții ar trebui să plătească despăgubiri
Protestele au izbucnit în regiunea Parisului săptămâna trecută, dar au devenit din ce în ce mai violente pe măsură ce s-au extins la nivel naţional.
Ministrul francez de interne, Laurent Nunez, a declarat vineri pentru postul de televiziune TF1 că, începând de luni, poliţia a arestat în total aproximativ 5.000 de persoane, majoritatea adolescenţi.
Ministrul justiţiei, Darmanin, declarase anterior la postul de radio RTL că părinţii celor care au provocat pagube materiale ar trebui să plătească despăgubiri.
Patru sute de licee - aproximativ unu din zece - au fost închise vineri din cauza tulburărilor, în timp ce Geffray i-a îndemnat pe părinţi să-şi împiedice copiii să participe la proteste.
Unii părinţi au susţinut protestele. Vincent Martin s-a alăturat fiicei sale în faţa liceului Helene Boucher, din Paris, afirmând că elevii „au în mod fundamental dreptate să ceară condiţii de învăţare mai bune”.
Educația va beneficia de o creștere a bugetului sub nivelul inflației
Elevii care blochează accesul la licee şi-au exprimat nemulţumirea faţă de supraaglomerarea sălilor de clasă, lipsa cronică de profesori şi clădirile dărăpănate, dând vina pe ani de subinvestiţii.
„Suntem 35 de elevi în clasă, nu avem suficiente scaune în sălile de clasă, iar pauza de prânz de o oră este prea scurtă pentru ca toată lumea să apuce să mănânce”, a declarat Kesia, în vârstă de 15 ani, elevă în suburbia pariziană Pantin, înainte de a fugi când poliţia a folosit gaze lacrimogene.
Conform proiectului de buget pentru 2027 prezentat joi de guvern, bugetul pentru educaţie urmează să crească cu 1,7%, sub rata inflaţiei, ajungând la 65,53 miliarde de euro, fără a include pensiile cadrelor didactice.
Educaţia este, în mod tradiţional, cel mai mare post bugetar, dar acest lucru se va schimba anul viitor, când costurile serviciului datoriei sunt estimate să ajungă la 74,5 miliarde de euro, conform proiectului de lege.
Conform forumului global de politici al OCDE, cheltuielile Franţei pentru educaţie se situează la mijlocul intervalului dintre ţările membre şi au crescut între 2015 şi 2022, dar ponderea acestora în buget a scăzut uşor.
Acuzații de violență polițienească
Agenţiile de informaţii au declarat în cadrul unei şedinţe de criză că mişcarea de protest a fost iniţiată de politicieni din partidul de extremă stânga LFI. Liderii parlamentari ai LFI au respins acuzaţiile, acuzând guvernul că politizează protestele în perspectiva alegerilor.
Organizaţiile pentru drepturile omului au acuzat poliţia că a folosit tactici dure împotriva minorilor, inclusiv bastoane, gaze lacrimogene şi arme neletale care trag proiectile de cauciuc. Autorităţile franceze au deschis mai multe anchete pentru a examina acuzaţiile de violenţă poliţienească.
Una dintre aceste anchete va examina cazul unui adolescent de 16 ani, care a suferit o leziune la ochi după ce poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc în mulţimea de protestatari, potrivit prietenilor săi.
Editor : B.E.
