Administrația Trump poartă un război cultural împotriva Europei prin promovarea agresivă a aliaților politici și ideologici ai mișcării MAGA de pe continent și prin umilirea publică a UE pe scena mondială, a concluzionat un raport comun al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) și Fundației Culturale Europene, transmite The Guardian.
Studiul susține că președintele SUA încearcă în mod activ să se amestece în alegerile europene, să transforme relația transatlantică către valori conservatoare și să-i mobilizeze pe populiștii de dreapta din Europa în jurul temei libertății de exprimare.
Raportul sugerează că diviziunile, ezitările și abordarea liderilor UE de tip „flatare, conciliere, distragere a atenției” în relația cu Trump nu au făcut decât să încurajeze un astfel de tratament.
Folosind cercetări și sondaje din toate cele 27 de state membre ale UE, se susține că suficiente dintre acestea au guverne proeuropene – iar sentimentul public european este suficient de puternic – pentru ca blocul să se ridice și să „apere o Europă care își scrie propriul scenariu”.
Raportul compară poziția Europei cu cea a personajului central din The Truman Show, care în cele din urmă își dă seama că face parte dintr-un serial TV a cărui singură prioritate este creșterea ratingurilor și trebuie să decidă dacă să părăsească confortul singurei realități pe care o cunoaște.
Se susține că liderii UE investesc prea multă energie reacționând la crizele puse la cale de Trump și aliații săi europeni – precum Viktor Orbán în Ungaria, Giorgia Meloni în Italia sau Robert Fico în Slovacia – de la amenințări tarifare și dispute privind libertatea de exprimare, până la cheltuieli de securitate și temeri legate de migrație.
„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta”, a declarat Pawel Zerka de la ECFR, indicând acuzația lui JD Vance din februarie 2025, conform căreia Europa „se retragea din valorile fundamentale comune”, ca fiind momentul în care războiul cultural a fost declarat în mod deschis.
Discursul lui Vance la Conferința de Securitate de la München a dezvăluit intenția Washingtonului de a se amesteca în alegeri, de a încadra relațiile SUA-UE drept o „diviziune de valori” și de a face din libertatea de exprimare apelul de mobilizare pentru partidele care susțin cauza MAGA în Europa, a spus Zerka.
De atunci, Trump „și-a demonstrat și mai mult implicarea în această privință prin excluderea liderilor UE din discuțiile privind viitorul Ucrainei, atacarea principalelor partide politice de pe continent și extorcarea instituțiilor de la Bruxelles în negocierile comerciale”, a adăugat el.
Raportul citează Polonia ca exemplu al încercării lui Trump de a „muta centrul de greutate ideologic al politicii europene” prin primirea la Casa Albă a lui Karol Nawrocki, candidatul naționalist la președinție, și prin promovarea acestuia pe rețelele sociale.
De asemenea, citează apelul lui Samuel Samson, membru al Departamentului de Stat al SUA, către „aliații civilizației din Europa”, presupus „focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte atacuri asupra autoguvernării democratice”.
Zerka a susținut că războiul cultural s-a desfășurat pe două niveluri: un conflict ideologic privind valorile care stau la baza politicii europene, dar și „o luptă pentru demnitatea, credibilitatea și identitatea Europei ca actor autonom pe scena globală”.
Bruxelles-ul și capitalele naționale trebuie „să accepte că se află într-un război cultural – cu Europa drept țintă” și să acționeze în consecință, a spus el. „Acest lucru nu înseamnă că Europa ar trebui să-l provoace pe Trump la fiecare pas. Uneori este necesar să câștigi timp.”
Însă, valorificându-și punctele forte, blocul comunitar poate „prospera în loc să sufere într-o ordine mondială a cărei destabilizare a fost accelerată de președintele SUA”.
Studiul sugerează că sunt „coapte” condițiile pentru ca liderii europeni să părăsească „platoul de filmare” al lui Trump. Sondajele arată că sentimentul european – sentimentul de apartenență la un spațiu comun, de împărtășire a unui viitor comun și de aderare la valori comune – este puternic, se arată în studiu.
Datele Eurobarometrului arată că încrederea cetățenilor în UE este la cel mai înalt nivel din 2007 și a crescut în 12 țări – cel mai accentuat în Suedia, Franța, Danemarca și Portugalia – de când Trump s-a întors la Casa Albă. Majoritățile din aproape toate țările se simt atașate de UE.
Aproape niciun partid nu dorește acum să părăsească UE, iar majoritățile din toate țările, cu excepția a trei (România, Polonia și Republica Cehă), spun că rolul UE în protejarea cetățenilor europeni împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate trebuie să devină mai important.
Sondajul ECFR din luna mai a relevat, de asemenea, un sprijin larg pentru cheltuieli mai mari în domeniul apărării europene și autonomie militară față de SUA, precum și un sentiment tot mai mare că Europa și SUA reprezintă „două modele diferite de democrație”.
Deși această imagine este departe de a fi uniformă, Zarka a susținut că niciun stat membru nu va scăpa de impactul războiului cultural, îndemnându-i chiar și pe liderii eurosceptici să realizeze că UE este „singurul cadru în care își pot proteja suveranitatea și prosperitatea națională”.
Liderii naționali ar trebui să respingă lingușirea ca strategie față de Trump, chiar dacă aceasta sporește tensiunile transatlantice, iar Comisia Europeană „trebuie să fie îndrăzneață” și să utilizeze instrumente precum Legea privind serviciile digitale și instrumente comerciale.
„«E vorba de cultură!» trebuie să intre urgent în mentalitatea liderilor europeni”, a spus André Wilkens de la Fundația Culturală Europeană. „Sentimentul european nu este utopie abstractă. Este vorba despre sentimente reale față de Europa și despre disponibilitatea europenilor de a lupta pentru ele.”
Editor : Ș.R.
