Războiul de țesut al bunicii, reînviat cu bani europeni

Andreea Brașovean Data publicării:
femeie care coase la gherghef si o alta care tese
Un mic atelier de țesut manual a fost pus pe picioare cu ajutorul banilor europeni în Ialomița Foto: captură video Digi24

În România există localități care s-au transformat aproape total cu ajutorul banilor europeni. Există, totuși, și zone care nu au știut să atragă banii de la Bruxelles. Ialomița, din păcate, se află la coada clasamentului în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Sunt totuși și aici câteva investiții făcute cu ajutorul banilor europeni. Micii antreprenorii din Ialomița și-au deschis afaceri cu ajutorul Grupului de Acțiune Locală (GAL) Danubius Ialomița-Brăila și au creat locuri de muncă. 

Daniela Mihai și-a deschis un atelier de țesut în Giurgeni și ne arată ce minunății produce aici:

„Aceasta este o pestelcă, un șorț, care se punea deasupra poalelor împreună cu ia și este țesută la război. Modelul este unul din zonă, este model tradițional. Aceste sunt modele de ii, unele sunt la comandă, altele sunt din zonă, acesta este un model din Bărăgan”, explică antreprenoarea.

„Lucrul este exclusiv manual. Aceasta a fost ideea și gândul nostru, de a crea puțină identitate într-o zonă în care chestiunea tradițională și existența unui costum era mai puțin marcată”, spune antreprenoarea.

Condiții pentru a primi bani europeni

40 de mii de euro a primit de la Uniunea Europeană pentru acest proiect și a trebuit să îndeplinească anumite condiții.

„A trebuit să creăm două locuri de muncă în comunitate și persoanele să fie de aici, din zonă. Am cumpărat un război de țesut, l-am făcut la comandă, tot ce ține de îndeletnicire, ghergheful, o mașină de cusut, una de surfilat și materiale. Lucrăm numai cu materiale naturale, lână, pe care o avem de la un furnizor de lângă Cluj, bumbac, pânză țesută la război, de asemenea, toate materialele necesare confecționării unei ii”, spune Daniela Mihai.

Recunoaște că pasiunea pentru țesut probabil i se trage de la bunicile sale. Una dintre ele a fost brodeoză și o vreme a lucrat la Casa Regală, iar cealaltă a fost profesoară de lucru manual și a învățat-o broderia artistică și i-a insuflat dragostea pentru lucru manual. „Chiar îmi place”, spune antreprenoarea.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri