Eliminarea barierelor interne, eliminarea sarcinilor administrative şi protejarea produselor „Fabricat în Europa”: cele 27 de state membre se reunesc joi în Belgia pentru a accelera reformele menite să redreseze competitivitatea economiei europene, copleşită de concurenţa acerbă din China şi de hiperputerea americană neîngrădită, anunță AFP.
Liderii Uniunii Europene se vor întâlni în cadrul privilegiat al Castelului Alden Biesen, din provincia flamandă Limburg. O fostă comenduire teutonică, atât mănăstire, cât şi fortăreaţă militară, ale cărei săli baroce complet restaurate servesc acum drept centru de conferinţe. Președintele Nicușor Dan participă și el la reuniunea informală a Consiliului European de la castelul Alden Biesen.
Pe agenda acestei „retrageri”, al cărei format mai informal doreşte să se distanţeze de cadrul rigid al summiturilor de la Bruxelles, se află urgenţa reformării pieţei unice europene, un vast spaţiu de 450 de milioane de consumatori, care a devenit de-a lungul deceniilor coloana vertebrală a construcţiei europene.
Un motor care astăzi riscă să se oprească, în faţa atacurilor simultane ale Chinei, care controlează pământurile rare esenţiale pentru industria mondială, inundă Europa cu micile sale colete şi al cărei excedent comercial creşte neîncetat, şi ale Statelor Unite, care, de la revenirea la putere a lui Donald Trump, au ameninţat cu anexarea Groenlandei, au scos la bătaie arma taxelor vamale şi au tras cu gloanţe roşii împotriva normelor digitale şi de mediu ale UE.
Având în vedere că ponderea UE în PIB global a scăzut sub 15%, această evaluare sumbră a fost larg răspândită în Europa de la raportul şocant prezentat în urmă cu 18 luni de fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi.
„Vrem să rămânem doar o piaţă mare, supusă priorităţilor altora? Sau vrem să facem paşii necesari pentru a deveni o putere?”, a insistat economistul italian la începutul lunii februarie, înainte de a se întâlni cu liderii europeni la Alden Biesen.
Deoarece capacitatea UE de a-şi finanţa efortul istoric de reînarmare, de a negocia acorduri comerciale mai favorabile şi de a evita retrogradarea pe scena internaţională depinde de puterea sa economică.
Discuţiile de joi nu vizează definirea unor soluţii, care au fost deja identificate în mare parte, ci încercarea de a accelera implementarea acestora.
Comisia Europeană a elaborat deja un amplu program de reforme care vizează consolidarea competitivităţii blocului comunitar în toate domeniile.
Tratament-şoc dorit de UE
Scopul este de a elimina barierele interne care împiedică activitatea economică, de a perfecţiona Uniunea Pieţelor de Capital pentru a pune economiile în serviciul întreprinderilor şi de a reduce acumularea de reglementări europene şi naţionale.
Însă acest tratament-şoc s-a împotmolit parţial în procedurile legislative ale UE. Miercuri, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a îndemnat deputaţii europeni să meargă mai departe.
De asemenea, ea a confirmat că, în martie, Comisia va prezenta un proiect de nou statut juridic pentru întreprinderi, „UE Inc.”, care va reduce sarcinile administrative ale acestora şi a ridicat posibilitatea unei „cooperări consolidate” pentru implementarea anumitor reforme - cu alte cuvinte, restricţionarea acestora la ţările dispuse - dacă ajungerea la un acord între toate cele 27 de state membre se dovedeşte prea complicată.
Deoarece statele nu sunt întotdeauna de acord în ceea ce priveşte măsurile care trebuie implementate.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, care au participat miercuri la un summit al industriei europene la Anvers, au subliniat necesitatea reformării Europei fără întârziere.
Însă, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a apărat „preferinţa europeană”, o cerinţă ca anumite companii care primesc fonduri publice, inclusiv producătorii de automobile, să se aprovizioneze cu componente europene, Merz a susţinut că o astfel de soluţie ar trebui rezervată „doar sectoarelor strategice şi doar ca ultimă soluţie” şi fără a exclude anumite ţări partenere.
Comisia a pregătit un proiect de lege în acest sens, aşteptat la 25 februarie.
În mod similar, ideea reluată de Macron de a utiliza împrumuturi europene comune pentru a finanţa investiţii în sectoare orientate spre viitor a fost întâmpinată rece la Berlin. „Este inacceptabil să ceri mai mulţi bani fără a te angaja la reforme”, a criticat marţi o sursă guvernamentală germană.
În cadrul celor 27 de state membre, „există o mare convergenţă”, chiar dacă există „unele perspective politice sau naţionale care diferă oarecum”, a temperat aşteptările un diplomat european, care a solicitat anonimatul.
Editor : C.A.
