Republica Moldova, viitor necunoscut. Chişinăul speră să semneze, în toamnă, Acordul de Asociere cu UE

Csoma Botond, reacție la scenariul lui Băsescu privind candidatura Mirabelei Grădinaru: „Cred că a făcut o glumă”

„S-ar putea să avem o candidată la prezidențiale, Mirabela Grădinaru”. Băsescu: „A învăţat mersul pe covoare prin toate capitalele”

Traian Băsescu oferă o rezolvare pentru criza politică. „Altă soluție nu mai au”. Ce spune despre Alexandru Nazare - premier

Traian Băsescu: Nicușor Dan a vrut să cadă Guvernul Mureșan

Ipoteza lui Traian Băsescu după decizia Standard&Poor's privind ratingul României: „Eu zic că au o legătură”

„Toate opțiunile sunt pe masă”. Luca Niculescu ia în calcul un guvern politic, tehnocrat sau hibrid. Când va depune lista miniștrilor

Un copac a căzut peste trei mașini și un motociclist aflat la semafor, pe un bulevard din București

Ce carte i-a plăcut cel mai mult anul acesta lui Luca Niculescu: „Se citește ca un roman polițist”

Luca Niculescu: „România nu își poate permite să piardă Dacia. E o situație complexă, dar voi face tot ce ține de mine”

Criză politică de la Chişinău a început în februarie 2013, odată cu demararea unor anchete pentru acte de corupţie în cazul a trei miniştri din guvernul condus atunci de Vlad Filat. Acesta şi-a acuzat partenerii de coaliţie că nu au sprijinit executivul, anunţând retragerea din Alianţă.

În martie, guvernul lui Vlad Filat a căzut în urmă unei moțiuni de cenzură, dar în aprilie acesta a fost propus din nou în funcția de premier de preşedintele Nicolae Timofti. Curtea Constituțională de la Chișinău a intervenit și a decis că Vlad Filat nu mai poate fi propus ca şef al executivului după ce a fost demis prin moțiune de cenzură pentru suspiciuni de corupție.

La sfârșitul lunii mai, guvernul condus de Iurie Leancă a primit votul de învestitură al parlamentului de la Chişinău.

„Acum avem o şansă unică să revenim în albia normalităţii, să redăm concetăţenilor noştri sentimentul de încredere în capacităţile noastre, ale tuturor, ale societăţii în ansamblu, să creăm ceva”, a spus atunci Iurie Leancă.

Stabilitatea Republicii Moldova este foarte importantă mai ales că, anul acesta, oficialii de la Chişinău trebuie să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, nici negocierile în criza transnistreană nu au înregistrat vreun progres până la acest moment.

Mai mult, hotărârea liderului separatist Evgheni Şevciuc de a promulga o lege a frontierei de stat, prin care Tighina și trei sate din apropiere au fost incluse în aşa-numită republica transnistreană, a încins spiritele la Chişinău.

Oficialii moldoveni au declarat că armata este pregătită să riposteze în cazul unui atac al separatiştilor.

Recent fostul președinte moldovean, comunistul Vladimir Voronin, a vorbit despre federalizare şi a propus ca Transnistria să primească statutul de republica autonomă, dar în componenţa Republicii Moldova.

Reacţiile de la Bucureşti au venit imediat. „Problema Transnistriei o considerăm importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republica Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Transnistria nu este singură problema a Chişinăului. În Regiunea Autonomă Găgăuzia, situată în sud-estul Republicii Moldova, tot mai multe voci cer organizarea unui referendum pentru independenţă. Anunţul a provocat îngrijorare în capitală moldoveană, mai ales că iniţiativa găgăuză a venit după ce Transnistria a retrasat unilateral graniţa cu Republica Moldova.