Europa se pregătește să-și extindă masiv capacitatea nucleară pentru a reduce emisiile și pentru a răspunde cererii tot mai mari de electricitate. Însă schimbările climatice pun deja presiune pe centralele existente, prin secetă, temperaturi extreme și scăderea debitelor râurilor, iar aceste riscuri ar putea influența locul și modul în care vor fi construite viitoarele reactoare, arată Politico într-o analiză.
Guvernele europene intenționează să combată schimbările climatice printr-o extindere majoră a energiei nucleare. Însă încălzirea globală pune deja la încercare centralele existente.
Ambițiile continentului de a crește producția de energie nucleară, un element central al eforturilor guvernelor de a atinge obiectivele de emisii nete zero și de a face față cererii tot mai mari de electricitate, s-au confruntat în această vară cu efectele schimbărilor climatice.
Valurile de căldură și agravarea secetei au făcut ca nivelurile unor râuri europene să scadă la minime record în luna august, reducând cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea reactoarelor nucleare.
Opririle și reducerile de producție care au urmat au determinat unele guverne și companii să analizeze dacă planurile de miliarde de euro pentru construirea unor noi centrale trebuie adaptate pentru a ține cont de riscurile tot mai mari asociate fenomenelor meteorologice extreme.
„Schimbările climatice fac ca energia nucleară să devină din ce în ce mai imprevizibilă”, a declarat Per Hogselius, profesor de istoria tehnologiei la Institutul Regal de Tehnologie KTH din Suedia.
Consecințele condițiilor meteorologice extreme din această vară au fost semnificative. Singura centrală nucleară din Bulgaria și-a redus producția. În România, autoritățile au intervenit pentru a menține debitul de apă, inclusiv prin dinamitarea unei stânci, însă centrala nucleară a fost în cele din urmă nevoită să își reducă producția și să oprească ambele reactoare.
În Ungaria, singura centrală nucleară a țării, care asigură aproximativ jumătate din producția de electricitate, a evitat la limită oprirea, dar și-a redus producția cu trei sferturi.
În Franța, un număr record de reactoare a fost nevoit să își oprească sau să își reducă producția.
Chiar și atunci când există suficientă apă, creșterea temperaturii râurilor poate obliga uneori centralele să își reducă activitatea sau să se oprească. Motivul îl reprezintă reglementările care limitează deversarea apei încălzite în râuri, pentru protejarea ecosistemelor și a faunei locale.
Elveția a oprit un reactor din acest motiv în luna iunie.
Seceta nu este însă singura problemă. Creșterea numărului de incendii forestiere, furtuni și inundații poate reprezenta, de asemenea, o amenințare pentru infrastructura nucleară.
„Este evident că vom asista la astfel de situații din ce în ce mai frecvent”, a declarat Hogselius, referindu-se la opririle și reducerile de producție.
Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la planurile ambițioase ale Europei de a inversa declinul îndelungat al producției de energie nucleară.
O coaliție largă de țări din Uniunea Europeană dorește să crească producția de energie nucleară a blocului cu 50% până la jumătatea secolului, în timp ce Regatul Unit are în plan să își cvadrupleze capacitatea nucleară în aceeași perioadă.
Riscurile observate în întreaga Europă în această vară apar într-un moment în care energia nucleară se bucură de o revenire a popularității.
La nivel global, producția de energie nucleară s-ar putea tripla până în 2050, alimentată de dorința tot mai mare de a produce energie electrică la nivel local, de creșterea cererii de electricitate și de eforturile de decarbonizare.
În Statele Unite, administrația Trump dorește să cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050, în parte pentru a răspunde exploziei consumului de energie generat de centrele de date.
Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid, este expusă în mod special riscurilor climatice, deoarece multe dintre reactoarele sale au fost construite de-a lungul râurilor din interiorul continentului sau depind de surse de apă vulnerabile la secetă.
„Creșterile de temperatură înregistrate în Europa s-au numărat printre cele mai mari din lume”, a declarat Brent Wanner, șeful unității responsabile de sectorul energetic din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie. „Așadar, Europa ar fi printre primele care ar resimți unele dintre aceste efecte.”
Și invaziile de meduze pot afecta centralele
Parcul nuclear european a fost construit pentru un climat diferit. „Aproape toate centralele nucleare au fost proiectate în anii ’70 și ’80”, a spus Hogselius.
Același lucru este valabil și pentru reactoarele din multe alte regiuni ale lumii, deși riscurile climatice diferă de la un continent la altul.
„Peste 70% din capacitatea instalată, aflată în funcțiune sau în construcție, se află în trei regiuni - estul Americii de Nord, Europa de Vest și Centrală și Asia de Est - toate urmând să se confrunte în viitor cu o mare varietate de pericole climatice, inclusiv căldură extremă, precipitații abundente, inundații costiere și fluviale, precum și cicloane tropicale”, a scris Agenția Internațională pentru Energie Atomică în 2022.
Aproximativ 15% dintre reactoarele nucleare din întreaga lume depindeau în 2022 de surse de apă dulce care se confruntau cu o presiune semnificativă din cauza încălzirii climatice. Potrivit AIEA, acest procent este estimat să crească la 25% în următorii 20 de ani.
Seceta reprezintă o problemă acută în Asia de Sud și Europa, sporind riscul unor întreruperi ale producției de energie.
Reactoarele europene, „în special în sudul Franței, ar putea înregistra cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de zile consecutive fără precipitații”, potrivit agenției.
Reactoarele care folosesc apă din lacuri sau din mare, în locul apei din râuri, sunt mai puțin vulnerabile la secetă, dar se confruntă cu alte provocări.
Infrastructura nucleară din America de Nord și Asia de Est este, de exemplu, expusă unor amenințări tot mai mari din partea cicloanelor și a altor furtuni, a avertizat AIEA.
Pe termen lung, creșterea nivelului oceanelor ar putea pune în pericol centralele nucleare amplasate în zonele de coastă, în special în Statele Unite și Japonia.
Apoi, mai sunt și meduzele. Aceste animale gelatinoase prosperă în ape mai calde și se pot înmulți în roiuri mari de-a lungul coastelor. Uneori, acestea pot bloca sistemele de pompare ale centralelor nucleare, așa cum s-a întâmplat în Franța în această vară.
Frecvența întreruperilor de producție este mai mare vara decât iarna și a crescut în fiecare deceniu începând din 1990, potrivit datelor AIEA.
Agenția Internațională pentru Energie a monitorizat, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii energetice, a declarat Wanner. Concluzia este că fenomenele meteorologice extreme, atunci când se prelungesc, exercită o presiune suplimentară asupra sistemelor energetice.
Majoritatea sistemelor sunt proiectate pentru valuri de căldură care durează câteva zile sau o săptămână, a explicat Wanner.
„Dar dacă durează peste două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, situația devine mult mai dificilă. Aceasta reprezintă o presiune mult mai mare asupra sistemului.”
Adaptarea la o lume mai caldă
Fenomenele extreme din această vară nu au determinat Europa să își reevalueze ambițiile în domeniul energiei nucleare. Ele determină însă guvernele să își adapteze planificarea și determină companiile să investească în măsuri menite să crească reziliența reactoarelor în fața schimbărilor climatice.
Gigantul nuclear francez de stat EDF a anunțat că intenționează să cheltuiască 4,3 miliarde de euro până în 2040 pentru a-și adapta centralele la efectele schimbărilor climatice.
În Ungaria, prim-ministrul Péter Magyar reevaluează planurile de extindere a centralei nucleare care s-a aflat la un pas de oprire, invocând un sistem de răcire pe care îl consideră inadecvat pentru condițiile generate de încălzirea globală.
Ministerul Energiei din România a declarat că seceta nu a schimbat poziția țării în privința planurilor de extindere a energiei nucleare.
Instituția a subliniat însă „importanța asigurării faptului că proiectele viitoare sunt evaluate în mod corespunzător în raport cu o gamă largă de condiții climatice, hidrologice, de mediu și ale sistemului energetic”. Ministerele din Bulgaria și Ungaria nu au răspuns solicitărilor de comentarii emise de Politico.
Riscurile emergente ar putea determina, de asemenea, guvernele să caute amplasamente mai puțin vulnerabile pentru construirea următoarei generații de reactoare nucleare.
O astfel de schimbare ar putea complica însă un proces deja dificil, în condițiile în care identificarea și aprobarea amplasamentelor pentru centrale nucleare presupun criterii tehnice, de mediu și de securitate foarte stricte.
Un înalt oficial francez a afirmat că disponibilitatea apei „este unul dintre factorii-cheie” care determină locul de amplasare a unei centrale nucleare. Există deja semne că țările și industria nucleară țin cont de această nouă realitate.
„Marea majoritate a noilor construcții se află pe amplasamente de coastă”, a spus Wanner, de la Agenția Internațională pentru Energie. „De fapt, problema este deja abordată într-un fel din punct de vedere structural.”
Editor : C.A.
