Sfârșitul „Pax Americana” și noua ordine mondială a lui Trump: Cum se simte haosul provocat de SUA în Europa de la Londra la Liov

În timp ce Donald Trump vorbește despre „marele și frumosul ocean” care desparte Statele Unite de războiul din Ucraina, în jur de 2.000 de kilometri de linii de cale ferată leagă Londra de Liov, în vestul Ucrainei. La fiecare oprire principală din această călătorie cu trenul de 19 ore, care trece prin Bruxelles, Frankfurt, Viena și Cracovia, europenii se confruntă cu posibilitatea îngrijorătoare ca Donald Trump să arunce în aer vechea ordine mondială și să provoace sfârșitul „Pax Americana”, scrie The Guardian.

La Londra, ideea „relației speciale” dintre SUA și Marea Britanie este una reconfortantă. La Bruxelles, există o nouă inițiativă pentru formarea unei alte coaliții, dar persistă și tentația de a amâna orice decizii majore.

Un politician important din Germania a descris următorul guvern de la Berlin ca fiind „ultimul glonț al democrației”, dar unii se tem că germanii se vor împușca singuri în picior. Austriecii încearcă să se agațe de tradiționala lor neutralitate ca și când acest lucru îi va proteja de orice s-ar întâmpla în jurul lor.

În Polonia, cei mai mulți oameni simt că știu ce este de făcut, dar chiar și aici clasa politică polarizată și tradițional proamericană se confruntă cu problema găsirii fondurilor necesare pentru înarmare, în timp ce sprijinul alegătorilor scade din cauza prezenței pe teritoriul Poloniei a 1 milion de refugiați ucraineni.

Fost general în armata britanică: „Trebuie să acceptăm că Europa și Canada vor trebui să reziste singure, fără America”

„Este foarte clar că o precondiție ca SUA să ia în serios securitatea europeană este ca Europa să arate că luăm în serios propria noastră securitate”, a spus o sursă din guvernul britanic pentru The Guardian.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer „încă încearcă să fie un liant între Trump și NATO”, potrivit lui Richard Shirreff, fost general în armata britanică și adjunct al comandantului suprem al NATO în Europa.

„Din perspectiva securității, cred că trebuie să acceptăm că Europa și Canada vor trebui să reziste singure, fără America”, a spus Shirreff. „Trebuie să revenim la realitate. America nu s-a îndepărtat doar, ci s-a decuplat de tot.”

Shirreff crede că Statele Unite nu se mai angajează să apere Europa și că „suntem într-o lume nouă. Francezii au completă dreptate în legătură cu autonomia strategică, iar ideea Marii Britanii că America va fi întotdeauna liderul NATO s-a dovedit a fi complet greșită.”

Fostul general britanic crede că singurul mod în care Europa va putea evita o catastrofă este prin „descurajare eficientă”, ceea ce înseamnă că europenii trebuie să se pregătească pentru cel mai rău caz: un război împotriva Rusiei.

„Asta înseamnă că nu trebuie să ne uităm doar la extinderea forțelor noastre armate și a randamentului lor, ci trebuie să dezvoltăm și capacitatea de rezistență a societății”, a spus Shirreff. „Trebuie să ne uităm la apărarea propriului teritoriu, la apărarea civilă și la mobilizarea industriilor, dezvoltarea unei economii de război.”

Summitul liderilor UE, primul dintr-o serie de „consilii de război” ale Europei

Liderii UE au fost de acord să devină „mai suverani și mai responsabili pentru propria apărare”, luând decizii care deschid calea spre investiții mai mari în scopul înarmării.

„Nu este nicio exagerare să spunem că țările europene au de-a face cu cea mai gravă situație cu care s-au confruntat de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus Georg Riekeles, un oficial UE din Norvegia care a participat la negocierile legate de Brexit.

Summitul liderilor UE din luna martie ar trebui văzut ca o primă întâlnire dintr-o serie de „consilii de război” ale Europei, a spus Riekeles, care crede că sprijinul financiar și militar pentru Ucraina va crește, în timp ce discuțiile despre noul sistem de securitate, mai puțin dependent de SUA, continuă.

Va fi, însă, nevoie de timp până când Europa va putea răspunde la „noua lume”, potrivit lui Riekeles. „Gândiți-vă la Germania. Au decis să se bazeze pe Rusia pentru energie, pe China pentru comerț și pe SUA pentru securitate. Acum, toate cele trei au dispărut.”

„Ultimul glonț al democrației”. Dacă actualul guvern german nu rezolvă problemele interne, AfD ar putea deveni cel mai votat partid la următoarele alegeri

După alegerile din februarie, liderul partidului de centru-dreapta Uniunea Creștin-Democrată și, totodată, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat un plan de amendamente constituționale pentru deblocarea unor fonduri de până la 1 trilion de euro pentru cheltuieli în apărare și infrastructură. „Germania a revenit”, a anunțat Merz.

În același timp, partidele de extremă dreapta și stânga se opun amendamentelor pe care le consideră „antidemocratice”.

„Suntem o țară disfuncțională. Avem toate problemele cu imigrația. Avem toate problemele cu dezindustrializarea. Nu are niciun sens pentru o țară mare ca Rusia să riște un război împotriva NATO, împotriva Germaniei”, a spus purtătorul de cuvânt al Alternativei pentru Germania (AfD) pe probleme de politică externă, Matthias Moosdorf.

AfD a devenit al doilea cel mai mare partid din Germania după ce a câștigat 20,8% din voturi la alegerile parlamentare și este de departe forța dominantă în estul țării.

Dacă guvernul german nu va găsi soluții pentru criza costului vieții și problemele cu integrarea imigranților, AfD ar putea deveni cel mai votat partid la următoarele alegeri, potrivit lui Oliver Gnad, care conduce institutul de cercetare Bureau fuer Zeitgeschehen din Frankfurt.

Generalul Ben Hodges: „Planul de pace” al lui Trump nu este nimic mai mult decât o „capitulare”

Fostul șef al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa, generalul Ben Hodges, care este bun prieten cu Gnad, a spus că așa-numitul „plan de pace” al lui Trump nu este nimic mai mult decât o „capitulare”.

„Cred că este patetic că Europei i-a luat atât de mult timp să se organizeze și să își combine economiile ca să i se opună Rusiei”, a spus Hodges. „Ai putea să izolezi Rusia economic, însă mi-e teamă că sunt prea multe țări în Europa care beneficiază încă de pe urma infracțiunilor Rusiei.”

Austria tratează cu ambiguitate situația din Ucraina. Deși s-a ajuns la o înțelegere privind un nou guvern de coaliție centrist, țara a fost foarte aproape de a avea primul său guvern condus de extrema dreaptă din 1945 și până în prezent – un guvern care ar fi fost pro-Kremlin.

Cu un guvern condus de Partidul Libertății (FPÖ), care a câștigat cele mai multe voturi în recentele alegeri, Austria s-ar fi alăturat probabil Ungariei și Slovaciei în blocarea sprijinului pentru Ucraina din partea Uniunii Europene.

Mulți austrieci au senzația că pot „pluti” deasupra evenimentelor globale, potrivit fostului jurnalist austriac Thomas Hofer – un sentiment care, de altfel, este împărtășit sub o formă sau alta și de mulți alți europeni.

„Ajunge! Ori ești cu Ucraina, ori ești cu Rusia”

În Polonia, oamenii, în special cei din generația tradițional pro-Atlantică, sunt extrem de dezamăgiți și șocați de aparenta indiferență arătată de administrația Trump față de securitatea Europei, potrivit profesoarei Natasza Styczynska, de la Universitatea Jagiellonian din Cracovia.

Aproape toți polonezii, însă, sunt de acord că țara trebuie să cheltuie mai mult pe apărare. Cheltuielile pentru înarmare, care consumă o parte tot mai mare din buget, se reflectă negativ asupra celorlalte domenii în care țara ar avea nevoie să facă investiții, precum în infrastructură și energie.

„Să fii dușmanul Americii poate fi periculos, dar să-i fii prieten este fatal”. Citatul atribuit lui Herny Kissinger a fost folosit și de viceprimarul orașului Liov din vestul Ucrainei pentru a descrie situația în care se află acum țara sa.

„Ce vor decide americanii?”, s-a întrebat Serhii Kiral. „Se vor da din nou de partea lui Putin? Cred că, la un moment dat, dacă acest lucru va continua, va trebui probabil să spunem 'ajunge'. Ori ești cu Ucraina, ori ești cu Rusia.”

Kiral crede că Europa va putea să umple golul lăsat de SUA. „Care este alternativa?”

„Am pierdut deja atât de mult”, a spus și Ilia Dmitrișin, un parașutist ucrainean de 26 de ani care a fost rănit în luptele din Bahmut și a văzut cum un prieten care încerca să îl salveze a fost făcut bucăți de o dronă.

„Dacă europenii intervin și încep să ajute mai mult, ar ajuta cu siguranță. Dar, chiar și dacă nu o fac, noi vom continua să luptăm și să ne apărăm pământul până la ultimul metru.”

Editor : Raul Nețoiu