Situație tot mai tensionată în Crimeea. Bază aeriană ucraineană, invadată de proruși
La tensiunea militară se mai adaugă şi cea economică. Ucraina - riscă să rămână fără gazele importate din Rusia, pentru că nu şi-a plătit factura, care, după socotelile Gazpromului, se ridică la două miliarde de euro. Sistarea aprovizionării cu gaz a Ucrainei ar afecta și Europa. De altfel, șeful Gazprom, Aleksei Miller, a avertizat vineri că Europa ar putea fi atinsă de o criză a gazului ca cea din iarna anului 2009.
În capitala Crimeei, sute de oameni care nu vor ca ţara să se destrame s-au adunat în faţa Parlamentului şi au cerut ca referendumul de pe 16 martie să fie anulat. „Nu înţeleg despre ce este acest referendum, nu-l accept şi îl consider ilegal. Este o umilire a oamenilor”, a declarat un protestatar.
Autorităţile locale din republica autonomă spun, însă, că 75 la sută din cei două milioane de locuitori ai regiunii doresc alipirea de Rusia. „Bineînţeles că sunt pentru Rusia, pentru alipirea la Rusia şi pentru o viaţă mai bună”, spune un cetățean prorus.
30.000 de soldați ruși sunt în Crimeea
Proruşii au preluat controlul asupra singurului post de televiziune ucrainean independent din Simferopol. Jurnaliştii ucraineni spun că pe frecvenţele teviziuniii emite acum postul naţional din Rusia.
Cum situaţia din Crimeea rămâne tensionată, Uniunea Europeană şi-a reluat avertismentele la adresa Rusiei.
„Dacă vor exista atacuri viitoare asupra Ucrainei şi a integrităţii sale teritoriale, atunci vom răspunde cu o serie largă de măsuri, este foarte clar acest lucru”, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
FOTO: AFP/MEDIAFAX
De la Paris, acolo unde a pledat cauza Ucrainei în faţa preşedintelui francez Francois Hollande, Vitali Kliciko a cerut Vestului măsuri concrete de sancţionare a Moscovei. „Trebuie să vorbim despre sancţiuni şi să folosim sancţiunile pentru a ieşi din această criză. Pentru a ieşi din această criză, soluţia nu este la Kiev, nici în Crimeea, ci la Moscova”, a declarat viitorul candidat la președinția Ucrainei.
Şi președintele Traian Băsescu a transmis un mesaj Moscovei. „Avem obligația să spunem prietenilor de la Moscova: lăsați fiecare țară să-și stabilească singură, în conformitate cu voința poporului, drumul catre viitor”, le-a spus șeful statului român liderilor Partidului Popular European, reuniți în congres la Dublin.
Între timp, un cotidian rus a scris că preşedintele destituit al Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar fi suferit un atac de cord şi este internat în stare gravă într-un spital din Moscova. Informația nu a fost confirmată, deocamdată, de surse oficiale.
Spirite agitate în Marea Neagră
Sosirea unui distrugător american în portul Constanţa agită spiritele în rândul armatei ruse. Nava USS Truxtun a fost urmărită de un avion de recunoaştere al Moscovei, în momentul în care a intrat în strâmtoarea Bosfor. Aeronava a survolat litoralul turc, iar Ankara a trimis şase avioane pentru a supraveghea situația.
Incidentul s-a încheiat rapid, iar distrugătorul a intrat în Marea Neagră și se îndreaptă în acest moment către portul Constanţa. El va participa la o serie de exerciţii militare, însă oficialii americani au precizat că manevrele respective au fost programate înainte de începerea crizei din Crimeea.
Agitaţie este şi în centrul Europei - Statele Unite vor trimite 12 avioane de luptă F-16 în Polonia, pentru un exerciţiu militar, în timp ce alte şapte aparate de zbor au fost deplasate de americani în Lituania. În paralel, în Norvegia au loc manevre de amploare, la care iau parte 16 mii de militari NATO. Exerciţiul are la bază un scenariu potrivit căruia teritoriul unei ţări fictive din nord este invadat.
La rândul ei, Rusia a desfășurat zilele trecute manevre militare de amploare la granița cu Ucraina. Trupele au fost inspectate de însuși președintele Vladimir Putin. În ciuda încordărilor, acesta a declarat vineri că nu dorește să se revină la Războiul Rece.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
