Sondaj: Germanii ar dori ca Merkel să medieze în conflictul ruso-ucrainean şi nu vor să plătească preţul sancţiunilor impuse Rusiei

Data publicării:
Merkel râde cu Putin la o întâlnire oficială.
Germanii ar dori ca Merkel să medieze în conflictul ruso-ucrainean. Foto: GettyImages

Cetăţenii germani sunt mai degrabă reticenţi faţă de înarmarea Ucrainei, nu vor să plătească preţuri mai mari din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei, ar dori s-o vadă pe Angela Merkel, fost cancelar, drept mediatoare în criza ucraineană şi sunt nemulţumiţi de prestaţia actualului cancelar Olaf Scholz şi a titularei externelor Annalena Baerbock în această criză, relevă un sondaj care va fi publicat joi de tabloidul Bild şi din care agenţia DPA a prezent date miercuri.

Puţin peste o cincime dintre respondenţi (22%) s-au declarat favorabili ca Germania să livreze arme Ucrainei, în timp ce 68% sunt împotrivă.

La întrebarea despre modul în care Occidentul ar trebui să răspundă deciziei Rusiei de recunoaştere a independenţei celor două provincii separatiste din estul Ucrainei şi anunţului Moscovei că ar putea trimite trupe acolo, 43% dintre participanţii la sondaj au menţionat sancţiunile economice, 25% sancţiunile diplomatice şi 7% sancţiunile militare.

Totuşi, aproape două treimi dintre ei (64%) au mărturisit că nu sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari în Germania ca rezultat al sancţiunilor împotriva Rusiei.

Mai mult de jumătate (51%) dintre respondenţi ar dori să vadă pe fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel mediator în criza ucraineană, idee neagreată de 38% dintre participanţii la sondaj.

De asemenea, 46% dintre germani ar dori ca fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroeder - care nu ascunde relaţia sa personală bună cu preşedintele rus Vladimir Putin şi este activ în sectorul energetic rusesc - să medieze în acest conflict, faţă de 41% care sunt contra, mai notează DPA citată de Agerpres.

Modul în care actualul cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, a reacţionat fată de această criză este considerat „destul de bun” de numai 17% dintre respondenţi, în timp ce 33% îl descriu „destul de rău”, majoritatea considerând că răspunsul lui Scholz în faţa crizei ucrainene nu a fost „nici bun, nici rău”.

Cei intervievaţi s-au arătat şi mai dezamăgiţi în această criză de şefa diplomaţiei germane, ecologista Annalena Baerbock, 43% considerând că prestaţia ei a fost „destul de rea”, numai 14% considerând-o „mai degrabă bună”.

Cercetarea sociologică a fost efectuată de institutul de sondare Insa, pe un eşantion de 1.001 persoane.

Editor : Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri