Un aliat important al premierului italian Giorgia Meloni consideră că instituțiile europene ar trebui să fie pregătite să colaboreze cu Marine Le Pen în cazul unei victorii a acesteia în alegerile prezidențiale din Franța. Nicola Procaccini, liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European, susține că Bruxellesul ar trebui să adopte față de Le Pen o abordare similară celei folosite după venirea la putere a Giorgiei Meloni în Italia. În interiorul PPE există însă opinii diferite privind o eventuală cooperare cu formațiunile de extremă dreapta. Siegfried Mureșan avertizează că partidul lui Le Pen s-ar putea radicaliza, anunță Politico.
Într-un interviu acordat Politico la Bruxelles, Procaccini a susținut că instituțiile europene și Partidul Popular European ar trebui să dea dovadă de „curaj” și să fie dispuse să lucreze cu formațiunea „Patrioții”, grupul european din care face parte Raliul Național al lui Le Pen.
El a comparat situația cu cea de după victoria Giorgiei Meloni în Italia, în 2022, când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și liderul PPE, Manfred Weber, au încercat să stabilească relații cu guvernul de la Roma.
„Nu există nicio posibilitate de a aplica «cordonul sanitar» Republicii Franceze”, a declarat Procaccini, referindu-se la practica informală prin care partidele tradiționale încearcă să excludă formațiunile de extremă dreapta de la putere și din procesul de luare a deciziilor.
El a susținut că Marine Le Pen și Jordan Bardella, europarlamentarul care ar putea deveni prim-ministru în cazul unei președinții Le Pen, „sunt oameni rezonabili, pragmatici, la fel ca Meloni”.
Potrivit lui Procaccini, cei doi lideri francezi ar apăra „interesul național”, însă fără să recurgă la măsuri precum retragerea Franței din Uniunea Europeană.
Le Pen ar putea schimba echilibrul politic de la Bruxelles
O eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar modifica semnificativ configurația politică europeană, deoarece una dintre cele mai mari țări ale Uniunii ar putea ajunge sub conducerea unei forțe eurosceptice.
Într-un asemenea scenariu, Partidul Popular European, principala forță politică din instituțiile europene, ar trebui să găsească o modalitate de a relaționa cu un guvern francez condus de o formațiune aflată la dreapta sa.
Procaccini a indicat experiența Italiei drept posibil model. Ascensiunea Giorgiei Meloni a reprezentat una dintre schimbările importante ale echilibrului politic de la Bruxelles. Partidul său, „Frații Italiei”, conduce gruparea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, alături de partidul polonez „Legea și Justiția”.
După instalarea guvernului Meloni la Roma, Ursula von der Leyen și Manfred Weber au încercat să dezvolte relații cu noua administrație italiană și să apropie Roma de zona de influență a instituțiilor europene.
Procaccini spune că și Marine Le Pen ar putea adopta o abordare asemănătoare. El speră ca lidera franceză să aleagă „modul Meloni” în relația cu Comisia Europeană, pe care îl descrie drept „pragmatic, franc, deschis, onest și coerent”.
Liderul ECR a recunoscut însă existența unor diferențe între dreapta italiană și cea franceză.
„Dreapta franceză este, din punct de vedere istoric, mai puțin pro-occidentală decât noi, mai puțin pro-europeană” decât „Frații Italiei” al Giorgiei Meloni, a afirmat Procaccini.
Cu toate acestea, el a spus că este „optimist” că Marine Le Pen nu va avea un rol distructiv la Bruxelles.
Siegfried Mureșan: „Partidul anti-european din Franța se va radicaliza”
Perspectiva nu este împărtășită de toți politicienii europeni. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a avut o evaluare diferită asupra unei eventuale evoluții a formațiunii lui Marine Le Pen.
„Cred că, sub conducerea lui Marine Le Pen, partidul anti-european din Franța se va radicaliza în următoarele luni”, a declarat Mureșan.
Raliul Național face parte din grupul „Patrioții” din Parlamentul European. În cazul unei victorii a lui Le Pen în Franța, ECR ar putea avea însă un nou aliat în încercarea de a susține o agendă mai eurosceptică.
Procaccini nu este preocupat de această perspectivă. Dimpotrivă, el a salutat inclusiv propunerea Raliului Național de reducere la jumătate a contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.
„Nu credem într-un buget uriaș”, a spus liderul ECR, referindu-se la poziția grupului său.
Majoritatea de dreapta din Parlamentul European
După alegerile europene din 2024, PPE s-a bazat tot mai mult pe voturile formațiunilor aflate în partea dreaptă a spectrului politic pentru adoptarea unor măsuri legislative.
Printre acestea s-au numărat inițiative referitoare la reducerea sau modificarea unor norme de mediu ale Uniunii Europene și înăsprirea politicilor în domeniul migrației.
În același timp, liderul PPE, Manfred Weber, a prezentat în repetate rânduri cele trei condiții principale pe care formațiunea sa le consideră necesare pentru cooperare: respectarea caracterului pro-european, susținerea statului de drept și sprijinul pentru Ucraina.
Weber și colegii săi din Parlamentul European afirmă că PPE nu negociază cu grupările de extremă dreapta. În același timp, ei susțin că, atunci când își pot promova propriile poziții cu ajutorul voturilor parlamentarilor de extremă dreapta, vor utiliza majoritatea disponibilă.
În iulie, PPE a exclus un europarlamentar care organizase un eveniment împreună cu grupurile „Patrioții” și „Europa Națiunilor Suverane”. În cadrul evenimentului fusese cerută inclusiv eliminarea „cordonului sanitar”.
În interiorul PPE există însă parlamentari care consideră că o cooperare directă cu „Patrioții” și cu Raliul Național este foarte dificilă sau chiar imposibilă, din cauza diferențelor majore privind direcția în care ar trebui să evolueze Uniunea Europeană.
La începutul lunii septembrie, liderul creștin-democraților din Parlamentul European, Niclas Herbst, a declarat pentru POLITICO că PPE ar trebui să excludă orice formă de cooperare cu „Patrioții” și să construiască, în schimb, o coaliție centristă puternică.
Potrivit acestuia, obiectivul ar trebui să fie împiedicarea formațiunilor populiste să obțină victorii legislative în Parlamentul European înaintea alegerilor europene din 2029.
Procaccini cere PPE să folosească mai des majoritatea de dreapta
Procaccini susține că PPE încearcă în continuare să îi păstreze de partea sa pe aliații social-democrați de centru-stânga.
În opinia sa, Partidul Popular European ar trebui însă să fie „curajos” și să folosească mai des majoritatea de dreapta din Parlament pentru a modifica sau elimina anumite componente ale Pactului Verde adoptat în mandatul anterior. „Ei știu foarte bine că avem nevoie de o majoritate de centru-dreapta” pentru a reduce legislația Pactului Verde, a spus Procaccini.
Problema, în opinia sa, este că PPE nu dorește să stabilească o relație directă cu grupul „Patrioților”. Procaccini a calificat refuzul PPE de a colabora oficial cu „Patrioții” drept antidemocratic. El a argumentat că parlamentarii ar trebui să voteze în funcție de conținutul propunerilor legislative și nu în funcție de ideologia formațiunii care le susține.
Liderul ECR a explicat că eurodeputații din grupul său ajung uneori să negocieze cu „Patrioții” și apoi cu PPE, asumând informal un rol de intermediere.
PPE evită să trateze direct cu „Patrioții”, a spus el, iar ECR ajunge uneori să faciliteze discuțiile. „Dar nu există un scenariu prestabilit, se întâmplă uneori, deseori, dar nu este o schemă”, a explicat Procaccini. „Sper să nu fie nevoie de acest rol, dar dacă este necesar să fim un fel de punte, suntem capabili să îndeplinim acest rol” cu Raliul Național, a adăugat el.
Competitivitatea și reducerea Pactului Verde, priorități până în 2029
Pentru perioada până la următoarele alegeri europene, din 2029, Procaccini consideră că dreapta europeană ar trebui să se concentreze în special pe continuarea modificării unor componente ale Pactului Verde și pe creșterea competitivității economiei europene.
Poziția sa reflectă dezbaterea mai largă din Parlamentul European privind configurația majorităților necesare pentru adoptarea legislației și limitele cooperării dintre partidele tradiționale și formațiunile aflate la dreapta acestora.
În acest context, o eventuală victorie a lui Marine Le Pen în Franța ar aduce problema relației dintre PPE și partidele de extremă dreapta și mai aproape de centrul politicii europene.
Pentru Procaccini, experiența guvernării Giorgiei Meloni arată că instituțiile europene pot construi relații de lucru cu un guvern condus de o formațiune aflată la dreapta PPE.
Pentru criticii acestei abordări, însă, diferențele privind viitorul Uniunii Europene, statul de drept și orientarea pro-europeană fac ca o asemenea cooperare să fie mult mai problematică.
Citește și: Șefa BCE, Christine Lagarde, pune capăt speculațiilor privind alegerile din Franța: „Nu sunt candidată la nimic”
Editor : C.A.
