Suedia susţine în continuare strategia sa mai blândă de combatere a pandemiei COVID-19, deşi înregistrează o mortalitate mult peste cea a vecinilor săi scandinavi. În ultimele zile s-au intensificat criticile din interiorul statului faţă de această abordare, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
''Aceasta este o viziune pe termen lung. A spune că totul continuă în Suedia ca şi când nimic nu s-ar întâmpla este un mit, nu am avut izolare, dar am avut în schimb multe restricţii'', a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul suedez de Externe, Ann Linde.
Celelalte ţări nordice nu şi-au izolat populaţia, dar au închis timp de o lună mare parte din viaţa publică.
Suedia a stabilit recomandări menite să protejeze grupurile de risc şi a făcut apel la responsabilitatea individuală, introducând unele restricţii progresiv. Au fost astfel închise universităţile, s-au interzis adunările mai mari de 50 de persoane şi au fost sistate, destul de tardiv însă, vizitele în căminele de bătrâni.
''Avem aceeaşi strategie ca ceilalţi: încercăm să diminuăm contagierea şi numărul morţilor, să nu fie suprasolicitat sistemul de sănătate şi să minimizăm efectele asupra economiei şi locurilor de muncă'', a mai spus şefa diplomaţiei suedeze, care a vorbit despre ''un maraton şi nu un sprint'' împotriva coronavirusului.
Suedia are o rată a mortalităţii provocate de COVID-19 de 39,26 la 100.000 de locuitori, de patru ori mai mare decât Danemarca şi de opt, respectiv nouă ori mai mare decât Finlanda şi Norvegia.
Dar ''nu este o idee bună să comparăm ţări diferite'', a susţinut Ann Linde, invocând faptul că ar putea fi vorba despre faze diferite ale epidemiei şi despre modalitatea de contabilizare a victimelor.
Spre deosebire de alte ţări, Suedia înregistrează şi decesele din căminele de bătrâni, unde au avut loc circa 70% din cele peste 4.000 de decese la nivelul întregii ţări.
O investigaţie efectuată de televiziunea publică SVT arată că mai mult de jumătate dintre reclamaţiile trimise în martie şi aprilie de aceste centre către Serviciul de Inspecţie a Sănătăţii fac referire la insuficienţa echipamentelor de protecţie pentru personalul din cămine.
Deficienţa aprovizionării cu astfel de materiale pare însă să fie o problemă extinsă a sistemului sanitar suedez. Informații făcute publice marți arată că peste 300 de angajaţi ai Spitalului Universitar din Uppsala au fost testaţi pozitiv pentru sars-cov-2.
Potrivit unei alte anchete, efectuată în rândul responsabililor din căminele de bătrâni aflate în regiunile Stockholm şi Sormland, personalul asimptomatic este principala cauză a pătrunderii coronavirusului în aceste centre. Există şi cazuri în care au venit la serviciu angajaţi care prezentau simptome de COVID-19. Interdicţia întârziată a vizitelor, decisă abia pe 1 aprilie, este de asemenea o cauză a răspândirii virusului în căminele de vârstnici.
Criticile la adresa guvernului şi Agenţiei de Sănătate Publică s-au intensificat în ultimele săptămâni, după ce la sfârşitul lunii aprilie un grup de circa 20 de cercetători a publicat un editorial în principalul cotidian suedez în care cer schimbarea strategiei: ''Aceasta este principala slăbiciune a strategiei suedeze: ne-am transformat într-un fenomen mondial, ţara despre care vorbesc toţi. Să dăm înapoi şi să ne reconsiderăm decizia ar putea să pară o recunoaştere a greşelilor noastre în faţa lumii întregi''.
Mulți critici spun că guvernul vrea să dobândească aşa-numita imunitate de turmă, deşi autorităţile suedeze au negat că urmăresc acest lucru.
O estimare iniţială a Agenţiei de Sănătate Publică susţinea că, până la jumătatea lunii iunie, 40% din populaţia capitalei va dobândi imunitate faţă de noul coronavirus. Însă primele rezultate ale unui studiu efectuat de aceeaşi agenţie, publicat cu câteva zile în urmă, concluzionează că numai aproximativ 7,3% dintre locuitorii din Stockholm au dezvoltat anticorpi.
Este criticat și numărul mic de teste efectuate. Cele aproximativ 34.000 de cazuri confirmate în Suedia au fost descoperite în urma a 210.000 de teste.
Autorităţile suedeze afirmă că şi-au fixat ca obiectiv creşterea numărului de teste până la 100.000 pe săptămână. Însă datele ultimei săptămâni indică 29.000 de teste derulate, cu aproape 4.000 mai puţine faţă de săptămâna anterioară.
Redactor: Alexandru Costea
