Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a vorbit, miercuri, pe larg, despre cum Uniunea Europeană va încerca să depășească criza generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Aceasta a spus, printre altele, că europenii plătesc cu 27 de miliarde de euro mai mult pentru aceeași cantitate de combustibil pe care o cumpăra înainte de începerea beligeranțelor. Digi24.ro redă mesajul integral al șefei CE.
„Reuniunea informală a Consiliului European a început cu vești bune, atât pentru Europa, cât și pentru Ucraina. În primăvară, am afirmat că vom acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro – într-un fel sau altul. Acum, ne-am respectat această promisiune. Vom plăti prima tranșă de 45 de miliarde de euro pentru 2026 încă în acest trimestru. O treime este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi sunt alocate apărării Ucrainei. Primul pachet de apărare va viza dronele din Ucraina, pentru Ucraina – în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro. Mesajul nostru este clar: vom continua să sprijinim curajosul popor ucrainean și forțele sale armate.
În timp ce Rusia își intensifică agresiunea, Europa își intensifică sprijinul acordat Ucrainei. În acea zi am adoptat, de asemenea, cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Și da, sancțiunile au un efect dureros asupra economiei ruse. Pe fondul creșterii inflației și al exploziei ratelor dobânzilor, consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor. Atât de mult încât Kremlinul reacționează în modul său obișnuit, prin restricționarea internetului și a comunicării libere. Atât de mult încât rușii simt că trăiesc din nou în spatele unei Cortine de Fier, o Cortină de Fier digitală. Dar dacă istoria ne-a învățat ceva, este că toate zidurile cad în cele din urmă.
Stimați deputați,
Au trecut exact două luni de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și asistăm în sfârșit la o acalmie după săptămâni de violențe. Ne dorim cu toții ca încetarea focului din Iran și din Liban să se mențină, având ca obiectiv final restabilirea păcii și a stabilității prin mijloace diplomatice. În Cipru ni s-au alăturat lideri din Egipt, Liban, Siria, Iordania și secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului. Aceasta a fost o ocazie de a ne reafirma solidaritatea cu partenerii noștri. Obiectivul nostru comun este acum să vedem un sfârșit durabil al războiului. Acest lucru include restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz, fără taxe. Este la fel de clar că orice acord de pace va trebui să abordeze programul nuclear și de rachete balistice al Iranului. Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză energetică majoră în decursul a doar patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să fim prea dependenți de energia importată. Permiteți-mi să vă prezint două cifre: în doar 60 de zile de conflict, factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro, fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară. Așadar, calea de urmat este evidentă: trebuie să ne reducem dependența excesivă de combustibilii fosili importați și să stimulăm aprovizionarea cu energie produsă la nivel local, accesibilă și curată.
De la sursele regenerabile la energia nucleară, cu respectarea deplină a neutralității tehnologice.
Deja în prezent, statele membre care au în mixul energetic mai multe surse cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin afectate de criză. Într-o țară precum Suedia, atunci când prețul gazului crește cu 1 EUR pe MWh, factura la energie electrică crește doar cu 0,04 EUR pe MWh, deoarece aproape toată energia electrică a Suediei provine din surse regenerabile și nucleare. Astfel ne protejăm de șocurile viitoare, iar aceasta este calea către o Europă independentă.
Onorabili deputați,
Fiecare stat membru are un mix energetic diferit. Prin urmare, o soluție generală pentru a face față crizei actuale pur și simplu nu ar funcționa. De aceea, săptămâna trecută, am prezentat un set de măsuri care pot fi combinate în mod diferit în diferite părți ale Uniunii. Permiteți-mi să mă concentrez pe trei seturi de măsuri. În primul rând, o coordonare sporită la nivel european. La începutul crizei energetice anterioare, a existat o goană către piețele de gaze, iar acest lucru a contribuit la creșterea prețurilor. Ne-am făcut concurență nouă înșine. De aceea am intensificat coordonarea europeană – de exemplu, prin achiziționarea comună de gaze. De data aceasta, ducem această abordare cu un pas mai departe. Propunem o coordonare mai puternică, nu numai în ceea ce privește umplerea stocurilor naționale de gaze, ci și în ceea ce privește rezervele de combustibil – în special combustibilul pentru avioane și motorina, unde piețele se restrâng.
Putem fi mult mai eficienți dacă coordonăm eliberarea stocurilor de petrol și ne asigurăm că rafinăriile își pot intensifica producția în întreaga Uniune. Împreună, dispunem de o putere de piață și de o forță industrială uriașă; să le punem în slujba tuturor europenilor.
În al doilea rând, trebuie să protejăm consumatorii și întreprinderile. Am învățat o lecție din ultima criză. Măsurile ar trebui să vizeze exclusiv gospodăriile și industriile cele mai vulnerabile – și să evite creșterea cererii de gaze și petrol. Permiteți-mi să vă dau o cifră: în timpul ultimei crize, doar un sfert din sprijinul de urgență a fost destinat gospodăriilor și firmelor vulnerabile. Peste 350 de miliarde de euro au fost cheltuite pe măsuri care nu erau țintite. Acest lucru a avut un impact enorm asupra finanțelor statelor membre și a subminat, de asemenea, măsurile de protecție a celor mai nevoiași. Să nu repetăm aceeași greșeală și să ne concentrăm sprijinul acolo unde contează cel mai mult.
În al treilea rând, trebuie să reducem cererea de energie prin modernizarea modului sistemic de utilizare a acesteia. Pe termen scurt, putem realiza acest lucru printr-o combinație de eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale. Totuși, trebuie să ținem cont și de faptul că, în ansamblu, vom avea nevoie de energie în cantități mari – mai ales din cauza extinderii rapide a centrelor de date și a inteligenței artificiale. De la ultima criză, am înregistrat deja progrese semnificative. În 2022, gazul a determinat prețurile noastre la energie electrică în 70 % din timp. Astăzi, acest procent a scăzut la 30 %. De aceea, de data aceasta, am evitat creșterile enorme de prețuri din criza anterioară. Însă energia electrică reprezintă încă mai puțin de un sfert din consumul nostru final de energie. Acest procent este mult mai mic decât în SUA sau China, iar acest lucru trebuie să se schimbe și se va schimba. Un continent ca al nostru – cu resurse limitate de combustibili fosili – ar trebui să fie lider mondial în domeniul electrificării. De aceea, în decembrie anul trecut, am propus pachetul privind rețelele. Obiectivul acestuia este de a adapta infrastructura noastră energetică la era electrificării. Și mă bucur că săptămâna trecută, în Cipru, Parlamentul European și Consiliul au convenit să accelereze negocierile. Ca următor pas, vom prezenta până în vară Planul nostru de acțiune pentru electrificare, cu un obiectiv ambițios în materie de electrificare. În bugetul european actual, am alocat aproape 300 de miliarde de euro pentru energie, din care 95 de miliarde de euro sunt încă disponibile. Să folosim aceste fonduri pentru a face trecerea la electricitate – nu doar în transporturi, ci și în industrie și în sectorul încălzirii.
Nu este vorba doar de accesibilitate și competitivitate, ci și de securitate economică. Așadar, vorbind despre independența europeană, acesta este momentul să electrificăm Europa.
În cele din urmă, în ceea ce privește următorul CFM. Următorul buget al UE este esențial pentru agenda noastră de competitivitate. Acesta poate reduce riscurile investițiilor și atrage capitalul privat, poate finanța priorități strategice la scară europeană reală și poate sprijini reformele care fac din Europa un loc mai bun pentru investiții. Dar trebuie să fim lucizi în privința ecuației bugetare. Începând cu 2028, UE va începe rambursarea NextGenerationEU; trebuie să investim mai mult în noile noastre priorități: competitivitatea europeană, apărarea, securitatea etc.; dorim să menținem finanțarea priorităților de lungă durată ale UE: PAC, politica de coeziune; și dorim să ținem sub control contribuțiile naționale. În acest caz, ecuația bugetară este clară: noile resurse proprii sunt indispensabile. Fără acestea, alegerea este dură: contribuții naționale mai mari sau o capacitate de cheltuire mai redusă. Cu alte cuvinte, mai puțină Europă exact acolo unde Europa trebuie să facă mai mult. De aceea, Comisia a propus un pachet cuprinzător de noi resurse proprii. Un pachet diversificat, legat de politicile Uniunii și capabil să genereze venituri stabile în timp. Aceasta este singura modalitate credibilă de a corela prioritățile Europei cu mijloacele de care dispune.
Vă mulțumesc și trăiască Europa”, a conchis Ursula von der Leyen.
Editor : A.R.
