O anchetă realizată de un grup de reflecție cu sediul la Londra, Institutul pentru Dialog Strategic (ISD), a descoperit că, la trei ani după impunerea sancțiunilor asupra mass-media de stat rusă în Uniunea Europeană, site-urile web și serviciile online ale acesteia au continuat să funcționeze activ și au atras un public semnificativ.
Potrivit ziarului german Spiegel, ancheta ISD a constatat că mass-media de stat rusă este deosebit de populară în Germania. În special, cinci domenii blocate au înregistrat peste 50.000 de vizite pe lună, iar trei dintre ele chiar 100. 000 de vizitatori fiecare.
Au fost identificate în total 58 de domenii legate de 26 de organizații sancționate de UE. În aproximativ trei sferturi din cazuri, blocările necesare nu au fost eficiente.
Printre site-urile examinate s-au numărat canalul internațional de televiziune rus RT (fostul Russia Today), agenția de știri de stat RIA Novosti, ziarul online Lenta și canalul de televiziune de stat Channel One, care, potrivit ISD, au înregistrat peste 5 milioane de vizite pe lună în întreaga UE. Liderul a fost RIA Novosti, cu peste 10 milioane de vizite.
La trei ani de la restricțiile inițiale, canalele sancționate sunt în mare parte încă active și accesibile în toate statele membre.
Studiul a remarcat că aceste mass-media au jucat, de asemenea, „un rol cheie în răspândirea propagandei dăunătoare și polarizarea publicului” în timpul alegerilor federale din Germania din februarie și alegerilor prezidențiale din Polonia din mai.
Potrivit studiului, aplicarea sancțiunilor de către furnizorii europeni rămâne „incoerentă”. „Mai puțin de un sfert din încercările de accesare a conținutului au fost blocate în mod eficient” de către cei trei mari furnizori de servicii internet din cele șase state membre ale UE examinate.
Sancțiunile au fost aplicate cel mai eficient în Germania și Franța, unde, în testele efectuate de ISD, furnizorii de servicii internet au blocat între 43 % și 57 % (Germania) și între 24 % și 48 % (Franța) din domenii.
Cu toate acestea, analiza a remarcat că „din cauza setărilor utilizatorilor pe dispozitivele clienților, routerele sau aplicațiile (cum ar fi rețelele private virtuale), cererile DNS (Domain Name System) de rezolvare a adreselor site-urilor web nu se bazează întotdeauna pe rezolvatoare din infrastructura proprie a ISP-ului. În schimb, acestea utilizează adesea rezolvatoare terțe operate de companii precum Cloudflare sau servicii deținute de Rusia, făcând conținutul blocat accesibil utilizatorului”.
Mass-media în cauză și serviciile lor online au fost interzise de Comisia Europeană în martie 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a contracara dezinformarea Kremlinului și a răspunde războiului de agresiune.
Editor : Sebastian Eduard
