Din ce în ce mai puțini tineri din Generația Z își doresc să ocupe funcții de conducere, preferând echilibrul dintre viața profesională și cea personală în locul responsabilităților și programului prelungit de lucru. Tendința îi îngrijorează pe angajatori, care avertizează că lipsa viitorilor manageri ar putea crea probleme tot mai mari pentru companii, mai ales în contextul schimbărilor demografice și al deficitului de forță de muncă.
Pentru Generația Z, succesul în carieră nu mai este definit de o promovare. Mulți tineri pun pe primul loc echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în detrimentul responsabilităților sporite și al programului prelungit de lucru.
Această tendință devine o provocare tot mai mare pentru companii, multe dintre ele confruntându-se deja cu dificultăți în pregătirea viitoarei generații de lideri.
„Potrivit cercetărilor la nivel global, doar aproximativ 6% dintre reprezentanții Generației Z își doresc să ocupe funcții de conducere și să devină șefi. Pentru organizații și modul lor de funcționare, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, CEO al Enpulse și expert în implicarea angajaților la locul de muncă.
Ce îi descurajează pe tineri să devină șefi
Potrivit specialistului, principalul motiv pentru care tinerii evită rolurile de management îl reprezintă responsabilitățile tot mai mari asociate acestor funcții.
În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager a crescut semnificativ. Dimensiunea medie a unei echipe s-a dublat, de la aproximativ șase la 12 persoane.
Această evoluție pune o presiune tot mai mare asupra managerilor. Pe de o parte, ei răspund în fața consiliilor de administrație și a conducerii executive pentru atingerea obiectivelor companiei. Pe de altă parte, trebuie să sprijine dezvoltarea profesională, motivația și starea de bine a unor echipe tot mai numeroase.
„Generația Z a analizat cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, comparativ cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii văd foarte clar povara pe care o presupune managementul. Un manager răspunde atât în fața superiorilor, cât și pentru echipe din ce în ce mai mari, care au nevoie de sprijin permanent”, a explicat Szklarski.
Poate inteligența artificială să înlocuiască managerii?
Scăderea interesului pentru funcțiile de conducere nu reprezintă doar o problemă pentru companii, ci este o tendință globală care ar putea afecta în mod deosebit Europa, unde schimbările demografice reduc deja numărul persoanelor active pe piața muncii.
„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care muncesc, în special în Europa. Dacă nu pregătim o nouă generație de manageri și nu îi învățăm pe oameni să își asume responsabilitatea pentru echipe, vom avea dificultăți tot mai mari în menținerea eficienței organizațiilor”, a avertizat expertul.
Deși inteligența artificială pătrunde tot mai mult în mediul de afaceri și automatizează numeroase procese, Szklarski consideră că aceasta nu va rezolva lipsa managerilor.
Expertul susține că nu este clar dacă angajații ar accepta să primească instrucțiuni de la algoritmi sau dacă inteligența artificială ar putea îndeplini eficient rolul unui manager.
Conducerea unei echipe presupune în continuare competențe greu de înlocuit, precum empatia, capacitatea de a construi relații, motivarea angajaților și luarea unor decizii care țin cont de dimensiunea umană a unei organizații.
Editor : M.I.
