UE are nevoie de o schimbare. Este motivul pentru care liderii săi amână numirea preşedintelui Comisiei Europene

Data publicării:
europa-1

Liderii Europei s-au întâlnit marţi seară la cină ca să aleagă noul preşedinte al Comisiei Europene. Au plecat acasă abia miercuri dimineaţă, fără fără să fi ales pe cineva. În condiţii normale, Jean-Claude Juncker ar fi fost deja numit preşedinte al Comisiei. Însă victoriile obţinute de populişti şi extremişti în alegerile europarlamentare au transmis un mesaj pe care şefii de stat nu au putut să îl ignore. UE are nevoie de o schimbare, însă fiecare ţară vede diferit modul în care ar trebui să arate noua Europă.

Luxemburgezul Jean-Claude Juncker are un mare defect: este politicianul perfect al vechii Uniuni Europene, un birocrat care îşi doreşte o Europă mai unită şi un Bruxelles mai puternic. Tocmai de aceea Juncker nu a fost încă nominalizat pentru preşedinţia Comisiei Europene, chiar dacă familia sa politică, Partidul Popular European, a obţinut cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare.

Aşa că liderii europeni care s-au reunit la Bruxelles au cerut un altfel de om la conducerea Comisiei Europene. Marea Britanie vrea chiar mai mult: David Cameron cere o schimbare din temelii a Uniunii Europene. „Avem nevoie de o abordare care să recunoască faptul că Bruxelles-ul a tdeveni prea mare, prea autoritar, prea implicat. Avem nevoie de state naţionale. Trebuie să avem state naţionale, pe cât posibil, şi Europa - doar acolo unde este necesar”, a spus premierul britanic.

Discursul său nu este foarte departe de cel al extremiştilor de la UKIP, care i-au învins Partidul Conservator la alegerile europarlamentare. Totuşi, vorbele lui Cameron nu denotă rasism, ci doar euroscepticism. Şi chiar dacă vrea să profite de creşterea numărului de extremişti şi populişti în Parlamentul European, Marea Britanie are dreptate când spune că Uniunea Europeană are nevoie de o schimbare. Însă reîntoarcerea la statele naţionale ar însemna practic desfiinţarea Uniunii Europene. Aşa că acea schimbare necesară nu ar trebui să aibă legătură cu suveranitatea ţărilor membre, ci mai degrabă cu deciziile luate la Bruxelles. Indiferent cine va fi preşedintele Comisiei Europene, acesta va trebui să se concentreze asupra adevăratelor probleme ale Uniunii: şomajul, inegalitatea socială şi legile care afectează companiile mici şi mari. Aceste probleme sunt cele care au dus alegătorii în braţele euroscepticilor şi au pus la îndoială proiectul numit Uniunea Europeană.

Despre aceste probleme a vorbit şi Angela Merkel zilele trecute. Însă marţi seară, cancelarul Germaniei s-a limitat să vorbească despre detaliile tehnice ale alegerii noului preşedinte al Comisiei Europene. Opţiunea sa a fost clară: „Ca membru al Partidului Popular European, îl susţin pe Jean-Claude Juncker pentru preşedinţia Comisiei Europene”, a spus cea mai puternică femeie din lume (potrivit Forbes).

Există şi lideri europeni socialişti care îl susţin pe Juncker, aşa cum există şi membri ai Partidului Popular European care vor un alt candidat. Preşedintele Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a fost un alt nume vehiculat pentru Comisia Europeană - chiar dacă nu a participat la dezbaterile dinaintea alegerilor europarlamentare. Din unele puncte de vedere, Lagarde pare mai potrivită decât Juncker pentru şefia Comisiei. Sub conducerea ei, Fondul Monetar Internaţional a devenit, cel puţin în declaraţii, mai atent la problemele sociale ale populaţiei globului.

Însă Juncker are o experienţă mult mai mare decât Lagarde în structurile europene. A fost unul dintre cei care au lucrat la înfiinţarea monedei unice europene şi a fost multă vreme preşedinte al consiliului miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene. A fost un personaj activ în toate momentele de cotitură ale Uniunii Europene şi, dacă i s-ar cere, ar putea juca un rol important şi în reformarea Comisiei Europene.

Business Club

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri