Incendiile, seceta și valurile de căldură din această vară arată că Europa trebuie să investească urgent în protecția împotriva schimbărilor climatice, avertizează comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, conform Politico. UE estimează că blocul comunitar are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro anual pentru măsuri de adaptare, însă statele membre cheltuiesc în prezent mai puțin de jumătate din această sumă.
O vară marcată de incendii de vegetație, secetă severă și valuri succesive de căldură ar trebui să determine guvernele europene să investească mai mult în protejarea populației și a economiei împotriva schimbărilor climatice, avertizează comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra.
Într-un interviu acordat Politico, Hoekstra a declarat că fenomenele extreme din ultimele luni demonstrează că măsurile de adaptare la schimbările climatice nu mai pot fi tratate drept o cheltuială opțională.
Valurile de căldură, seceta și incendiile de amploare au provocat pagube considerabile în Europa, iar unii economiști estimează că pierderile provocate de fenomenele extreme ar putea anula creșterea modestă a PIB-ului UE în 2026.
Comisia Europeană estimează că dezastrele asociate schimbărilor climatice reduc deja PIB-ul Uniunii cu aproximativ 1%. Până în 2050, impactul ar putea ajunge la 2,3%, iar până la sfârșitul secolului ar putea atinge 7%.
În același timp, asigurătorii avertizează că pierderile cumulate de PIB în statele UE cele mai expuse riscurilor climatice ar putea ajunge la 7% în perioada până în 2030.
„Adaptarea nu este un lux”
Hoekstra susține că singura modalitate de a evita creșterea continuă a acestor costuri este ca guvernele să înceapă să investească masiv în adaptarea la schimbările climatice.
„Cred că am avut deja suficiente dovezi concrete că cheltuielile pentru adaptare nu sunt un lux”, a declarat comisarul european.
„Este o necesitate absolută. Să trecem la acțiune, iar acest lucru are implicații asupra bugetului european, asupra bugetelor naționale. Dar realitatea este că, dacă nu o facem, vom plăti mai mult”, a adăugat el.
Comisia Europeană a estimat în ianuarie că Uniunea are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro pe an pentru măsuri de adaptare, precum prevenirea inundațiilor, protejarea zonelor de coastă sau răcirea orașelor.
În prezent, guvernele statelor membre cheltuiesc împreună aproximativ 29 de miliarde de euro anual, în timp ce pagubele provocate infrastructurii și bunurilor materiale de schimbările climatice ajung, în medie, la aproximativ 45 de miliarde de euro pe an.
„Vom plăti mai mult” dacă nu investim acum
Hoekstra recunoaște că multe guverne europene au un spațiu fiscal limitat, într-un moment în care bugetele sunt supuse presiunilor din mai multe direcții.
Cu toate acestea, el susține că investițiile în prevenție sunt mai ieftine decât costurile generate ulterior de dezastre. „Nimeni dintre noi nu are un copac cu bani în curtea din spate”, a spus Hoekstra. „Dar, în cele din urmă, un buget reflectă prioritățile politice.”
„Iar ceea ce ne spun incendiile și inundațiile este că ar fi bine să facem din asta o prioritate, pentru că, altfel, vom plăti un preț și mai mare — în ceea ce privește efectele asupra sănătății, efectele economice și efectele sociale”, a adăugat comisarul.
Un studiu recent al World Resources Institute arată că fiecare dolar investit în măsuri de adaptare poate genera beneficii de aproximativ 10 dolari pe parcursul unui deceniu.
Organizația Națiunilor Unite estimează, la rândul său, că fiecare miliard de dolari investit în protejarea zonelor de coastă poate preveni pagube economice în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari.
Hoekstra avertizează că statele care aleg să amâne investițiile în adaptare riscă să se confrunte inclusiv cu probleme pe piața asigurărilor.
„Nu ar trebui să fie surprinse dacă vor exista tot mai multe zone pe care nu le vor putea asigura. Și să nu fie surprinse dacă pagubele economice vor crește tot mai mult”, a spus el.
Aproape 800 de pompieri pot fi mobilizați în zonele de risc
În paralel cu investițiile pe termen lung, statele europene și Bruxelles-ul și-au consolidat măsurile de intervenție în cazul dezastrelor.
Hoekstra a menționat sutele de pompieri de urgență care pot fi desfășurați în zonele cu risc ridicat, sub coordonarea Comisiei Europene, precum și planurile de extindere a flotei europene de stingere a incendiilor.
„Am intensificat considerabil aceste eforturi. Acum dispunem de aproape 800 de bărbați și femei din brigăzile de pompieri care pot fi mobilizați în mod flexibil în locurile unde lucrurile o iau razna”, a declarat comisarul.
Totuși, el consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente. „Nu cred că vreunul dintre noi își poate permite să fie complacent. Trebuie să facem mult mai mult, la nivel regional, național și european”, a spus Hoekstra.
Bruxelles-ul pregătește un nou plan pentru reziliența climatică
Comisia Europeană lucrează în prezent la un nou pachet de măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice, denumit Cadrul integrat pentru reziliența climatică europeană. Executivul comunitar intenționează să prezinte măsurile în octombrie sau noiembrie.
Planul va avea trei componente principale. Prima vizează stabilirea unui scenariu climatic comun pe care toate guvernele europene să îl ia în calcul atunci când își elaborează planurile naționale de adaptare.
A doua urmărește stabilirea mai clară a responsabilităților între nivelurile local, regional, național și european.
„Cine este responsabil pentru stingerea incendiilor? Cine este responsabil pentru finanțare? Cine este responsabil pentru plantarea copacilor în orașe? Cine este responsabil pentru măsurile de îngrijire medicală destinate persoanelor în vârstă?”, a explicat Hoekstra.
Al treilea pilon presupune integrarea adaptării climatice în procesul general de elaborare a politicilor publice.
Astfel, reziliența climatică ar trebui luată în calcul atunci când sunt decise investiții în infrastructură, sunt elaborate legi sau sunt stabilite priorități bugetare.
Europa trebuie să reducă emisiile, dar și să se adapteze
În paralel cu măsurile de adaptare, UE trebuie să continue reducerea emisiilor de carbon, atât în interiorul blocului comunitar, cât și prin acțiuni internaționale.
Însă chiar dacă emisiile ar fi reduse rapid, efectele încălzirii globale deja produse vor continua să se manifeste. „Chiar dacă am reuși să eliminăm toate emisiile mâine, tot ne-ar aștepta o serie de veri extrem de grele”, a spus Hoekstra.
Comisarul european avertizează că Europa nu își mai permite să trateze fiecare vară extremă drept un eveniment excepțional.
„Nu ne putem permite să privim vara anului 2027 sau vara anului 2028 ca pe o altă confruntare cu realitatea. Am avut parte de destule astfel de situații. Știm ce se întâmplă. Știm ce ne așteaptă”, a afirmat el.
„Nu poate exista nicio speranță în a continua să facem același lucru și apoi să sperăm că rezultatele vor fi mai bune. Ar fi o atitudine naivă și, în opinia mea, inacceptabilă”, a concluzionat Hoekstra.
Citește și: Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Cele patru cauze care transformă continentul într-un „punct fierbinte”
Editor : C.A.
