Oficialii de la Bruxelles îndeamnă guvernele țărilor membre UE să evite sprijinul excesiv pentru a compensa creșterea prețurilor la carburanți, avertizând că șocul declanșat de războiul din Iran ar putea degenera într-o criză fiscală.
Comisia Europeană insistă în discuțiile cu statele membre ca subvențiile la energie, reducerile de taxe și plafonarea prețurilor să fie limitate în timp și domeniu de aplicare, potrivit unor persoane informate despre discuții, relatează The Irish Times. Bruxelles-ul încearcă să evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat inflația și deficitele în creștere.
„Acesta este un efort unificat din partea Comisiei”, a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, pentru Financial Times.
„Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății,” a explicat el.
Mai multe țări, inclusiv Irlanda, Italia, Polonia și Spania, au redus taxele pe combustibil, în timp ce altele au solicitat relaxarea normelor UE privind ajutoarele de stat. Roma face presiuni, de asemenea, ca Bruxelles-ul să relaxeze constrângerile fiscale pentru a oferi statelor membre mai mult spațiu de manevră.
România a decis plafonarea adaosului comercial la carburanți și a redus acciza pentru motorină.
Comisia a oferit „consultanță tehnică și ajutor țărilor pentru a crea aceste instrumente pe care doresc să le utilizeze, în limitele spațiului fiscal de care dispun”, a spus Jorgensen.
tacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor din Europa cu aproximativ 60% și au stârnit temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru avioane. Conflictul „prezintă, din păcate, un risc uriaș de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a spus comisarul.
CE a îndemnat la „coordonare și prudență” în ceea ce privește orice măsuri care vizează atenuarea presiunilor asupra prețurilor la energie, au declarat oficiali informați despre discuțiile dintre Bruxelles și ministerele de finanțe ale statelor membre.
Oficialii se tem că conflictul va declanșa a treia criză economică pentru UE în șase ani, după pandemia de Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, ambele determinând programe ample de stimulare care au dus la creșterea datoriei naționale.
Raportul datoriei publice brute în PIB a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în UE, în al treilea trimestru al anului trecut, conform celor mai recente date disponibile.
„Politicile guvernamentale specifice pot contribui la atenuarea șocului prin reducerea cererii de energie și compensarea gospodăriilor cu venituri mici”, a declarat luna trecută președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Cu toate acestea, ea a avertizat că „măsurile cu bază largă și pe termen lung” s-ar putea întoarce împotriva lor, deoarece ar putea alimenta „excesiv” cererea și ar putea duce la inflație.
Ea a îndemnat factorii de decizie să se concentreze pe acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.
Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, le-a spus miniștrilor de finanțe că ar trebui adoptate doar măsuri de urgență „coerente”, pe termen scurt. El a avertizat că cheltuielile excesive ar „avea implicații fiscale grave”.
„Accentul nostru... este că avem o marjă de manevră fiscală limitată, așa că orice ar face statele membre trebuie să fie temporar și țintit”, a declarat Dombrovskis la sfârșitul lunii trecute.
Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai indulgent în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare ale țărilor la doar 3% din PIB.
Acest lucru s-a întâmplat după ce Roma a prelungit o acciză „temporară” de 20% la combustibil până la 1 mai, iar agenția oficială de statistică a țării a declarat că deficitul din 2025 a fost de 3,1% din PIB.
„Este clar că, dacă situația nu se schimbă, discuțiile la nivel european vor fi inevitabile”, a spus Giorgetti.
Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au îndemnat vineri Bruxelles-ul să impună o taxă pe veniturile mai mari ale companiilor energetice la nivelul UE, pentru a ușura „povara asupra economiei europene și asupra cetățenilor europeni”.
Publicată de ministrul spaniol de finanțe, Carlos Cuerpo, scrisoarea menționa un plafon pentru 2022 al veniturilor companiilor de energie electrică în timpul creșterii prețurilor la gaze cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.
„Având în vedere distorsiunile actuale ale pieței și constrângerile fiscale, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte rapid un instrument similar de contribuție la nivelul UE”, au spus aceștia.
Guvernele care iau în considerare subvenții și alte ajutoare de stat pentru a sprijini sectoarele afectate au fost avertizate că trebuie să respecte în continuare normele UE care vizează ecologizarea economiei și reducerea dependenței de combustibilii fosili, au declarat oficialii.
„Problema într-o criză ca aceasta este că uneori trebuie să sprijinim și să subvenționăm lucruri la care în mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt Altfel, oamenii vor îngheța sau producția se va opri”, a spus Jorgensen.
Editor : M.B.
