Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a avertizat că țările care se abat de la reformele asumate sau folosesc statutul de membru pentru a bloca deciziile UE s-ar putea confrunta cu măsuri care vor „lovi dur”.
„Dacă noul stat membru va respecta regulile, nu se va întâmpla nimic. Dacă nu le va respecta, măsurile de protecție vor lovi dur, iar acesta este sistemul pe care îl construim”, a declarat Kos într-un interviu acordat pentru POLITICO, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE desfășurate luni la Luxemburg.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care Uniunea Europeană a deschis prima rundă de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Totodată, Muntenegru a încheiat oficial negocierile pe încă două capitole și s-a apropiat de aderarea la blocul comunitar.
Potrivit Martei Kos, Comisia Europeană are deja „câteva idei” privind consolidarea sistemului, inclusiv introducerea unor mecanisme de protecție și a unor perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate integral.
Executivul european consultă în prezent statele membre care se tem că viitoarele extinderi ar putea complica procesul decizional al Uniunii sau ar putea permite unor guverne să renunțe la reformele asumate după aderare.
Mai multe state membre, inclusiv Franța, Germania și Țările de Jos, au susținut că extinderea Uniunii trebuie să fie însoțită de garanții care să asigure menținerea reformelor și să împiedice noii membri să afecteze echilibrul de putere din cadrul blocului comunitar.
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron se numără printre liderii care susțin o integrare europeană în etape, propunând ca state precum Albania să beneficieze de avantaje economice și politice înainte de aderarea deplină.
„Ceea ce observ în ultimele săptămâni este că tot mai mulți lideri din statele membre se implică și vin cu idei. Sper că în curând vom putea spune mai multe, însă ideea principală este că, pe baza experiențelor noastre anterioare cu unele state membre, am avut probleme pentru că regulile nu au mai fost respectate”, a afirmat Kos.
Comisarul european a făcut referire indirectă la experiența Ungariei. În perioada în care țara a fost condusă de premierul Viktor Orbán, Budapesta a blocat în repetate rânduri decizii europene privind sancțiunile împotriva Rusiei și a utilizat dreptul de veto pentru a încetini sprijinul acordat Ucrainei.
De asemenea, peste 10 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei au fost înghețate din cauza acuzațiilor privind încălcarea obligațiilor legate de statul de drept și independența justiției.
Luna trecută, Muntenegru, țară cu puțin peste 600.000 de locuitori, a început redactarea tratatului de aderare la UE, alimentând speranțele că ar putea deveni primul stat care se alătură Uniunii după aderarea Croației în 2013.
Potrivit Martei Kos, tratatul de aderare al Muntenegrului va servi drept model pentru viitoarele extinderi ale Uniunii. „Ceea ce va fi nou de această dată și ceea ce se va întâmpla pentru prima dată odată cu tratatul de aderare al Muntenegrului este modul în care vom garanta că, după ce o țară devine stat membru al Uniunii Europene, regulile vor continua să fie respectate și peste cinci, zece sau cincisprezece ani”, a explicat ea.
Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat anterior pentru POLITICO că țara sa nu se opune unor astfel de mecanisme de protecție, atât timp cât acestea sunt clare, previzibile și sunt aplicate doar atunci când statele nu își respectă angajamentele asumate.
În același timp, Kos a subliniat că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merit. Deși Ucraina și Republica Moldova au avansat până acum în paralel, după deschiderea tuturor capitolelor de negociere „țara care va livra mai mult va putea avansa mai rapid”.
Editor : M.I.
