Un nou lider favorabil Rusiei ar putea apărea în curând în UE și NATO — de data aceasta, în Balcani. La o săptămână după ce aliatul Kremlinului, Viktor Orban, a pierdut campania de realegere în Ungaria, fostul președinte al Bulgariei, Rumen Radev, este pe cale să câștige alegerile parlamentare anticipate din 19 aprilie.
Radev, șeful statului bulgar cu două mandate, a demisionat în ianuarie pentru a-și conduce noua coaliție „Bulgaria Progresistă” în cele de-a opta alegeri parlamentare din țară din 2021, urcând rapid în sondaje.
În calitate de președinte, Radev s-a abătut în repetate rânduri de la linia pro-Ucraina a Sofiei, opunându-se ajutorului militar pentru Kiev și sancțiunilor împotriva Rusiei.
Ungaria a demonstrat că un singur stat membru poate ține întreaga UE ostatică — ceea ce ridică îngrijorări că Bulgaria ar putea deveni următorul factor perturbator dacă Radev ajunge la putere.
Cine este Rumen Radev?
Fost ofițer al forțelor aeriene, Radev a fost ales președinte pentru prima dată în 2016 cu sprijinul Partidului Socialist Bulgar (BSP), moștenitor al partidului comunist din perioada Războiului Rece.
Deși funcția de președinte al Bulgariei este în mare parte ceremonială, Radev și-a folosit funcția pentru a critica sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului total cu Rusia.
Fostul șef de stat a criticat sancțiunile occidentale și a afirmat că ajutorul militar acordat Kievului prelungește conflictul, o poziție care l-a dus la o discuție aprinsă cu președintele Volodimir Zelenski la Sofia în 2023.
Mai recent, Radev a denunțat acordul de securitate pe 10 ani al Bulgariei cu Kievul, semnat de prim-ministrul interimarAndrei Giurov.
Fostul președinte este „un politician pro-rus” și „există o mare îngrijorare că ar putea încerca să îndepărteze țara de linia sa pro-europeană”, a declarat Emilia Zankina, profesoară la Universitatea Temple din Roma, pentru Kyiv Independent.
Anterior, Radev a propus un referendum controversat, considerat o încercare de a amâna aderarea țării la zona euro, iar un guvern interimar numit de el ar fi încercat să împiedice planurile de reducere a dependenței energetice de Rusia în 2022.
Președintele de atunci a încercat, fără succes, să-și exercite dreptul de veto asupra unui proiect de lege din 2025 privind înăsprirea supravegherii vânzării rafinăriei din Burgas, cea mai mare instalație petrolieră a țării, deținută de compania rusă Lukoil.
Ruslan Stefanov, analist la Centrul pentru Studiul Diplomației (CSD), un think tank cu sediul la Sofia, sugerează că a-l numi pe Radev „prorus” ar putea fi o exagerare — dar recunoaște că pozițiile sale îl fac să pară „util din punct de vedere politic pentru Kremlin”.
Radev este un „politician cu o ambivalență strategică considerabilă față de Rusia”, care a „încercat să satisfacă grupurile de alegători eurosceptici extremiști și, de obicei, pro-ruși”, a declarat Stefanov pentru Kyiv Independent.
Aceste opinii au oferit o oportunitate oponenților pro-europeni ai lui Radev, care au avertizat că acesta ar putea deveni un cal troian în cadrul UE, similar cu Orban.
Potrivit lui Stefanov, este puțin probabil ca Radev să devină la fel de „puternic din punct de vedere structural” ca liderul Ungariei care își încheie mandatul.
Sistemul politic al Bulgariei rămâne prea fragmentat, iar niciun partid nu are șanse să guverneze singur.
„Riscul principal nu este ca Bulgaria să devină brusc o a doua Ungarie peste noapte”, susține expertul, „ci că un guvern condus de Radev ar putea obstrucționa, întârzia, dilua sau submina retoric pozițiile comune ale UE și NATO” privind sancțiunile, ajutorul militar și multe altele.
Zankina este de acord, menționând că, deși Radev are opinii similare — deși mai „moderate” — cu cele ale lui Orban, este puțin probabil să obțină un sprijin parlamentar comparabil.
Partidul său, adaugă ea, s-ar putea să nu reziste prea mult în mediul volatil din Bulgaria.
Cine mai candidează?
Ultimii cinci ani ai Bulgariei au fost marcați de un parlament fragmentat, guverne slabe și scandaluri de corupție.
Intră în scenă Radev, profitând de nemulțumirea generală față de situația economică și influența oligarhică pentru a-și lansa propria campanie parlamentară după ce protestele au răsturnat cabinetul lui Rosen Zheliazkov.
Coaliția „Bulgaria Progresistă” a lui Radev,formată parțial din foști politicieni socialiști și loialiști ai lui Radev, conduce sondajele cu aproximativ 30%.
„(Radev) reușește să combine o (platformă) anticorupție cu atitudini pro-ruse și, prin urmare, adună voturi de pe tot spectrul politic”, a spus Zankina.
Coaliția GERB-Uniunea Forțelor Democratice (SDS), o alianță populistă de centru-dreapta condusă de fostul prim-ministru Boyko Borisov, se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 20%.
Borisov, un politician experimentat, urmărit de acuzații de corupție și clientelism, a menținut poziția pro-occidentală a Bulgariei — dar este, de asemenea, considerat un populist pragmatic.
Sub conducerea lui Borisov, GERB a susținut în mare măsură ajutorul militar acordat Ucrainei. Cu toate acestea, Borisov a dat înapoi în ceea ce privește sprijinul său pentru un acord de securitate cu Kievul în 2024, sugerând că acordul nu ar contribui la eforturile de pace conduse de SUA.
„Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), o coaliție pro-europeană și favorabilă Ucrainei, se clasează pe locul al treilea, cu aproximativ 12%.
Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), un partid al minorității turce condus de oligarhul Delyan Peevski, sancționat de SUA și Marea Britanie, și partidul ultranaționalist și pro-rus Revival sunt, de asemenea, așteptați să intre în parlament.
Socialiștii se situează în jurul a 4%, pragul pentru intrarea în parlament.
„Din punct de vedere tactic”, Radev are multe opțiuni pentru negocierile de coaliție — dar toate cu „dezavantaje considerabile” și susceptibile de a se confrunta cu o opoziție puternică în parlament, spune Stefanov.
Temerile legate de influența rusă
Alegerile din întreaga Europă s-au transformat din ce în ce mai mult într-un câmp de luptă pentru influența rusă.
Ministerul de Externe bulgar a înființat o unitate pentru combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride înaintea votului de mare miză și l-a numit pe jurnalistul de investigație Christo Grozev în calitate de consilier.
După cum a declarat un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, Sofia a coordonat eforturile de combatere a interferențelor cu partenerii europeni.
Radev a respins aceste acuzații, prezentând aceste eforturi ca pe un complot al guvernului și al Bruxelles-ului pentru a compromite alegerile.
El a făcut comparații cu alegerile prezidențiale din România din 2024, care au fost anulate pe fondul suspiciunilor de o amestecare masivă condusă de Rusia în favoarea ultranaționalistului Călin Georgescu, comentează Kyiv Independent.
În Bulgaria, ani de haos politic și instituții slabe au creat un teren fertil pentru interferența rusă.
Influența Moscovei în țara balcanică este „serioasă, de lungă durată și profund înrădăcinată”, spune Stefanov.
În comparație cu unii dintre omologii lor din UE, bulgarii — o națiune predominant ortodoxă, de limbă slavă — au avut atitudini relativ mai pozitive față de Rusia.
Deși Sofia a furnizat Kievului arme din era sovietică încă din 2022, sprijinul a fost ținut secret o perioadă din cauza temerilor privind repercusiunile politice.
Aproximativ 31% dintre bulgari au o părere pozitivă despre Rusia, iar 50% una negativă, potrivit unui sondaj din august 2025 realizat de agenția Myara.
Editor : Sebastian Eduard
