Un sfert dintre alegătorii europeni votează în prezent partide de extremă dreapta, potrivit unei analize realizate de peste 150 de politologi din 31 de țări. Studiul arată că susținerea pentru aceste formațiuni s-a multiplicat de aproape cinci ori față de mijlocul anilor 1990, în timp ce aproape 30% dintre europeni votează în prezent partide populiste, un nivel record.
Aproape unul din patru alegători europeni votează în prezent pentru partide de extremă dreapta, arată un nou studiu citat de The Guardian, proporția acestora crescând de aproape cinci ori față de mijlocul anilor 1990 și accelerând semnificativ în ultimii trei ani.
Analiza realizată de peste 150 de politologi din 31 de țări a constatat că ponderea europenilor care au votat un partid de extremă dreapta la cele mai recente alegeri naționale a depășit 23%, față de aproximativ 10% în urmă cu un deceniu și circa 5% în 1995.
Cercetarea, coordonată de politologul Matthijs Rooduijn de la Universitatea din Amsterdam pentru proiectul PopuList, care monitorizează partidele europene de extremă stângă, extremă dreaptă și populiste, a mai constatat că aproape 30% dintre europeni votează în prezent partide „antisistem”, un nou nivel record.
„Când am lansat proiectul PopuList în 2018, principala concluzie era că unul din patru europeni vota partide populiste, în principal de extremă stângă și extremă dreaptă”, a declarat Rooduijn. „Acum, unul din patru votează partide de extremă dreaptă, majoritatea populiste. Este o schimbare majoră.”
Câștiguri electorale istorice
Potrivit studiului, avansul extremei drepte a fost deosebit de pronunțat între 2023 și 2025, când aceste formațiuni au obținut câștiguri electorale istorice în state importante precum Franța și Regatul Unit în 2024, urmate de Germania în anul următor.
În Austria, Partidul Libertății (FPÖ) și-a majorat scorul electoral de la 16% la 29% la alegerile din 2024. În Franța, Adunarea Națională (RN) a urcat de la 19% la 37%, devenind cea mai mare formațiune parlamentară, iar partidul Chega din Portugalia a crescut de la 7% la 18%.
În Regatul Unit, Reform UK și-a mărit ponderea voturilor de la 2% în 2019 (când activa sub denumirea de Partidul Brexitului) la 14% în 2024. Formațiunea a susținut în repetate rânduri că nu este un partid de extremă dreapta.
În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) și-a dublat rezultatul electoral în scrutinul din 2025, de la 10% la 21%, devenind pentru prima dată a doua forță politică a țării.
Extrema dreaptă, în ascensiune. Care sunt explicațiile
În prezent, formațiuni populiste de extremă dreapta participă la guvernare în Croația, Cehia, Italia și Finlanda, susțin un guvern minoritar de dreapta în Suedia și conduc în sondaje în Austria, Belgia, Franța, Germania și Regatul Unit.
Există și excepții. În Olanda, Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders a pierdut aproape o treime din mandate și a terminat pe locul al doilea anul trecut. În Ungaria, partidul Fidesz al lui Viktor Orbán a fost învins categoric de rivalul său de centru-dreapta la alegerile din aprilie.
„Este important să subliniem că nu este un fenomen apărut peste noapte”, a spus Rooduijn. „Se desfășoară de decenii și s-a accelerat în ultimii ani.”
Experții implicați în proiectul PopuList identifică mai mulți factori. În primul rând, cercetările arată că opiniile alegătorilor privind teme centrale ale extremei drepte, precum imigrația, nu s-au schimbat radical în timp. Totuși, aceste teme au devenit mult mai importante în alegerea partidului votat.
În al doilea rând, partidele de extremă dreapta au fost treptat normalizate. „Cu cât devin mai mari și mai de succes, cu atât sunt percepute ca fiind mai normale”, a explicat Rooduijn. „Mass-media contribuie la acest proces, la fel și partidele tradiționale care preiau unele dintre ideile lor.”
În al treilea rând, aceste formațiuni sunt foarte eficiente în construirea unor narațiuni politice simple și emoționale. „Știu să-și formuleze mesajul, care este aproape întotdeauna despre un grup interior și un grup exterior, națiunea împotriva imigranților, a judecătorilor, a elitelor «woke» sau a altor adversari”, a spus politologul. Acest tip de discurs creează o poveste de tipul „eroi contra răufăcători”, asociată adesea cu imaginea unui trecut idealizat în care lucrurile ar fi fost mai bune.
Tot mai multe partide populiste în Europa
Cea mai recentă ediție a PopuList identifică 133 de partide de extremă dreapta în Europa, comparativ cu 112 în 2003. La fel ca în cazul celor 65 de partide de extremă stângă identificate, aproape toate sunt clasificate și ca populiste. În total, baza de date include 201 partide populiste, majoritatea de extremă dreapta sau extremă stângă, față de 165 în 2003.
Populismul, asociat de regulă unei ideologii de dreapta sau de stânga, împarte societatea în două grupuri omogene și antagonice: „poporul” și „elita coruptă”. Potrivit acestei viziuni, întreaga politică ar trebui să exprime „voința poporului”.
Susținătorii populismului afirmă că acesta reprezintă o corecție democratică, care pune cetățeanul obișnuit înaintea establishmentului. Criticii susțin însă că partidele populiste ajunse la putere subminează adesea normele democratice, de exemplu prin slăbirea independenței justiției și a presei sau prin restrângerea drepturilor minorităților.
„Ele exprimă nemulțumirea cetățenilor. Din acest punct de vedere, sunt benefice pentru democrație”, a declarat Rooduijn. „Însă ideile lor nu sunt întotdeauna compatibile cu principiile fundamentale ale democrației liberale. Acest lucru este valabil mai ales în cazul partidelor populiste de extremă dreapta. Iar acest lucru contează. Experiența unor țări precum Ungaria, Polonia și Statele Unite arată că atunci când populiștii de extremă dreapta ajung la putere, însăși democrația poate ajunge sub presiune.”
Editor : M.I.
