Polonia şi Ungaria ar trebui să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a-şi exprima dubiile cu privire la mecanismul care leagă accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, în loc să blocheze bugetul comunitar pe 2021-2027 şi planul de relansare, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
Sugestia şefei Comisiei este una dintre modalităţile posibile despre care oficialii UE au discutat în mod informal pentru a depăşi situaţia iscată de vetoul Varşoviei şi Budapestei, care blochează bugetul european de 1,8 trilioane de euro (2,14 trilioane de dolari) ce include şi fondurile de relansare în urma crizei generate de COVID-19.
În cursul unei dezbateri în Parlamentul European, von der Leyen a subliniat că norma UE potrivit căreia doar guvernele care respectă statul de drept pot avea acces la fondurile europene urmează să fie aplicată doar pentru a proteja fondurile bugetare ale UE.
„Vorbim aici despre încălcări ale statului de drept care ameninţă bugetul UE şi doar atât”, a spus ea. „Este foarte dificil să ne imaginăm pe cineva din Europa care ar putea avea ceva împotriva acestui principiu”, a adăugat von der Leyen.
Polonia şi Ungaria, care fac obiectul unor investigaţii oficiale din partea UE pentru atingerea adusă independenţei tribunalelor, media şi organizaţiilor neguvernamentale, manifestă temerea că riscă astfel să piardă accesul la zeci de miliarde de euro în următorii şapte ani.
„Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii Europene de Justiţie pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări”, a spus von der Leyen.
„Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a adăugat ea.
„Să nu dăm ascultare argumentelor eronate. Dacă această propunere nu respectă Tratatul de la Lisabona, aşa cum pretinde (premierul ungar) Viktor Orban, să mergem la Curtea Europeană de Justiţie (...) Aici sunt soluţionate litigiile”, a insistat Ursula von der Leyen, subliniind că şi cetăţenii Ungariei şi Poloniei sunt afectaţi de acest blocaj.
Rezolvarea problemei este de asemenea în interesul Poloniei şi al Ungariei, care ar urma să primească unele dintre cele mai mari sume pe cap de locuitor de la UE, extrem de necesare pentru a ajuta economiile lor să depăşească efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19.
„Datorăm cetăţenilor un răspuns rapid: celor care au fost nevoiţi să-şi închidă restaurantele şi afacerile pentru binele tuturor, oamenilor care se tem pentru slujbele lor, inclusiv în Polonia şi în Ungaria”, a adăugat ea.
Blocajul Ungariei și Poloniei este iresponsabil, susține von der Leyen
Vetourile ungar şi polonez care blochează adoptarea planului de relansare a UE sunt „pur şi simplu iresponsabile”, consideră preşedinta Comisiei, denunţând „minciuni” potrivit cărora, de exemplu, Bruxellesul ar încerca să se amestece în politica antiavort a Varşoviei, conform AFP.
Ungaria şi Polonia s-au opus prin veto săptămâna trecută adoptării bugetului multianual şi planului de relansare europeană în semn de protest faţă de mecanismul care permite privarea lor de fonduri europene în cazul încălcării statului de drept (independenţa justiţiei, politica anticorupţie...).
Acest plan de relansare de 750 miliarde de euro, elaborat de cele 27 state membre în iulie, „ilustrează solidaritatea” europeană, iar „vetourile Ungariei şi Poloniei sunt pur şi simplu iresponsabile”, a denunţat Ursula von der Leyen în faţa parlamentarilor europeni.
„Vreau să discut (cu ambele state) întrucât, de exemplu, această idee că UE încearcă să stabilească modul în care avorturile ar trebui să fie practicate în Polonia este o minciună pură. (Politica privind) Avortul este o competenţă naţională”, a adăugat şefa executivului european.
Criticate cu regularitate de Bruxelles pentru reformele lor acuzate că subminează valorile democratice, Varşovia vede în acest mecanism de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept o „luptă ideologică” împotriva „valorilor” sale, iar Budapesta are temeri că va fi sancţionată pentru politica sa „antiimigraţie”.
Or, problemele legate de societate, sănătate sau migraţie nu intră în sfera mecanismului contestat.
Textul prevede doar că, după stabilirea existenţei unei încălcări de către un stat cu un impact direct şi „suficient” asupra bugetului, Comisia propune declanşarea mecanismului, cele 27 de state având apoi o lună la dispoziţie pentru a adopta sancţiuni cu o majoritate calificată.
Europarlamentara poloneză Beata Szydlo (ECR, dreapta eurosceptică), fost prim-ministru, a reacţionat: „Vreau să spun că statul de drept merge foarte bine în Polonia”. „Guvernul polonez apără interesele cetăţenilor săi (...) Nu poţi impune arbitrar minorităţii voinţa majorităţii”, a spus ea indignată.
Editor : R.K.
