Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă vară de la începutul măsurătorilor, cu temperaturi ale aerului cu 2,5°C peste media ultimului deceniu, potrivit unui raport al serviciului european Copernicus. La nivelul întregului continent, vara a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată. Valurile repetate de căldură au provocat moartea a zeci de mii de oameni, au distrus recolte și au dus la oprirea unor centrale electrice, relatează The Guardian.
Căldura sufocantă care a persistat în vestul Europei în această vară a fost cea mai intensă înregistrată vreodată, potrivit raportului. Mai mult de jumătate din continent a fost afectată de un stres termic „foarte puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 38°C.
Temperaturile aerului la suprafață din vestul Europei, înregistrate între iunie și august, au fost cu 2,5°C peste media ultimului deceniu, potrivit datelor actualizate publicate vineri de serviciul de monitorizare a climei Copernicus al Uniunii Europene. În restul continentului, căldura a fost mai puțin intensă, dar a provocat totuși decese, iar vara a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa.
El Niño se intensifică și amplifică fenomenele meteorologice extreme
Aceste constatări vin în contextul intensificării fenomenului El Niño, care atinge o forță fără precedent, crește temperaturile globale și amplifică fenomenele meteorologice violente din America de Sud până în Australia.
Acest fenomen natural de încălzire a apelor oceanice, care a doborât deja recordul de temperatură cu luni înainte de punctul culminant estimat pentru sfârșitul anului, ar putea provoca aproape o jumătate de milion de decese suplimentare asociate căldurii până în februarie.
În Europa, unde efectele El Niño se resimt în principal indirect, de exemplu prin scumpirea alimentelor și creșterea inflației, căldura intensă din această vară este rezultatul acumulării în atmosferă a gazelor cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili.
Valuri de căldură extremă din mai până în septembrie
Raportul arată că, în 17 zile din această vară, temperaturile au depășit 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. În 2003, un an marcat, de asemenea, de căldură extremă, acest lucru s-a întâmplat în 11 zile, iar în 2025, în doar șapte. Căldura intensă a dus la un număr record de 13 zile cu stres termic „foarte puternic” în vestul Europei.
Condițiile meteorologice specifice verii au apărut neobișnuit de devreme în Europa, odată cu un val puternic de căldură care i-a surprins pe climatologi la sfârșitul lunii mai. Temperaturile ridicate au persistat inclusiv în septembrie, potrivit raportului. Valurile repetate de căldură, tot mai intense și mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, au provocat moartea a zeci de mii de oameni pe continent, au distrus recolte și au dus la oprirea unor centrale electrice.
„Consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor”, a declarat Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
„Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, astfel de evenimente subliniază importanța consolidării capacității de a face față unor riscuri climatice tot mai strâns legate între ele”, a adăugat ea.
Râuri cu debite minime și sute de mii de hectare distruse
Efectele combinate ale căldurii extreme, secetei și incendiilor au fost deosebit de distrugătoare. Temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins, de asemenea, niveluri record în această vară, în timp ce râurile continentului au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani, potrivit raportului. Vremea caniculară și seceta extinsă au favorizat propagarea necontrolată a incendiilor de vegetație.
Condițiile meteorologice care favorizează incendiile au fost, în 2026, cele mai severe înregistrate vreodată de oamenii de știință, potrivit datelor publicate miercuri de Sistemul european de informații privind incendiile forestiere. Până la sfârșitul lunii septembrie, incendiile au afectat 680.000 de hectare, ceea ce plasează anul 2026 pe locul al treilea în clasamentul celor mai grave bilanțuri înregistrate pentru această perioadă a anului. Suprafața este depășită doar de milionul de hectare arse până la aceeași dată în 2025 și de cele 768.000 de hectare din 2022.
Fumul, una dintre cele mai mari amenințări de mediu la adresa sănătății oamenilor, a eliberat în aer cu 30% mai multe particule fine decât media ultimelor două decenii.
Cercetătorii avertizează asupra unor schimbări fără precedent
„Sincer, după vara pe care tocmai am traversat-o, mai sunt puține lucruri noi de spus”, a declarat Xavier Rodó, coordonatorul programului pentru climă și sănătate al institutului spaniol de cercetare ISGlobal, care nu a participat la realizarea raportului.
„Această creștere a numărului și intensității fenomenelor meteorologice extreme indică în mod clar schimbări fără precedent ale climei europene, întrucât au fost doborâte numeroase recorduri, nu doar la nivel local, ci și regional și continental”, a explicat el.
Pentru a limita încălzirea și a proteja populația de căldură, medicii și climatologii le-au cerut guvernelor să renunțe la arderea combustibililor fosili, să asigure umbrirea clădirilor, să extindă spațiile verzi din orașe și să instaleze sisteme de aer condiționat în spitale, școli și centre de îngrijire.
Editor : Ș.A.
