Uniunea Europeană va monitoriza atent, prin noul mecanism privind statul de drept, modul în care statele membre vor utiliza fondurile comunitare, pentru evitarea cazurilor de corupţie, care ar afecta încrederea în Blocul comunitar, afirmă Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene, potrivit Mediafax.
"Râul de bani" generat de bugetul multianual european şi de Planul UE de relansare economică, cu o valoare totală de peste 1.800 miliarde de euro, evidenţiază necesitatea aplicării unor garanţii suplimentare, declară Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, într-un interviu acordat cotidianului Financial Times.
Uniunea Europeană are "numeroase lucruri de făcut" pentru a-şi convinge cetăţenii că "facem ceea ce trebuie cu banii lor. Când sunt distribuiţi mai mulţi bani, sunt necesare garanţii suplimentare, pentru ca oamenii să aibă încredere că fondurile sunt protejate. Dacă nu există această încredere, voinţa cetăţenilor de a contribui la bugetul european va scădea", explică Věra Jourová.
Şi Comisia Europeană va fi vizată de o "supraveghere incredibil de severă" a statelor membre UE, Parlamentului European şi cetăţenilor asupra modului în care utilizează noile atribuţii în materie de stat de drept, notează Věra Jourová, subliniind că noile prerogative nu vor fi folosite într-o manieră "activistă", ci în mod "precis şi transparent". "Va fi un test de rezistenţă şi pentru noi, dar sunt sigură că putem face acest lucru", a subliniat vicepreşedintele CE pentru Valori şi Transparenţă.
Comisia Europeană intenţionează să înceapă monitorizarea prin intermediul mecanismului privind normele statului de drept imediat ce vor intra în vigoare noile reglementări, în noul an. "Există exigenţe majore în materie de responsabilitate din partea instituţiilor UE. Iar una dintre prinicipalele exigenţe în materie de responsabilitate este: «vă dăm bani, dar trebuie să daţi asigurări că fondurile nu vor fi folosite pentru lucruri greşite, că nu vor ajunge la cine nu trebuie, la sisteme greşite, mă refer la sisteme politice»", a atras atenţia Věra Jourová.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, săptămâna trecută, la un acord privind aprobarea bugetului multianual şi a Planului de relansare economică post-pandemie, după depăşirea obiecţiilor formulate de Ungaria şi Polonia. Cele două ţări contestau introducerea mecanismului privind respectarea normelor statului de drept şi blocau procedura de aprobare a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi a Planului UE de relansare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Conform soluţiei de compromis, mecanismul privind condiţionarea accesului la fonduri UE de respectarea normelor statului de drept se va aplica doar bugetului multianual şi Fondului de relansare economică. Astfel, vor fi exceptate viitoarele plăţi efectuate în virtutea sistemului actual. În plus, mecanismul va intra în vigoare abia după ce Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa asupra legalităţii sistemului, dacă vor exista contestaţii. Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula "dublei majorităţi").
Editor : A.C.
