Miniştrii statelor membre ale Uniunii Europene discută în această săptămână prelungirea protecţiei temporare acordate celor peste 4 milioane de refugiaţi ucraineni aflaţi în blocul comunitar, însă dezbaterea este însoţită de întrebări privind viitorul acestui statut. Printre opţiunile analizate se numără înăsprirea condiţiilor de eligibilitate şi identificarea unor soluţii pe termen lung pentru persoanele strămutate de războiul din Ucraina.
Miniştrii UE se reunesc pe 4 iunie pentru a discuta prelungirea pentru a şasea oară a protecţiei acordate refugiaţilor ucraineni. Dezbaterea ridică și problema reîntoarcerii celor peste 4 milioane de refugiaţi ucraineni aflaţi în prezent în Uniunea Europeană în ţara natală.
Măsurile de protecţie temporară, care trebuie reînnoite anual, îi lasă pe refugiaţii ucraineni fără certitudini juridice pe termen lung. Cu toate acestea, mulţi cetăţeni ucraineni şi-au construit deja o nouă viaţă în ţările gazdă, ceea ce creşte riscul ca pierderea a aproximativ 10% din populaţia Ucrainei să devină permanentă.
„Fără recuperarea capitalului nostru uman, va fi dificil să atingem obiectivul integrării Ucrainei în Uniunea Europeană”, a declarat Oksana Diakun, adjuncta şefului misiunii Ucrainei pe lângă UE, în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de Forumul Societăţii Civile al Parteneriatului Estic, la care a participat şi publicaţia Kyiv Independent.
De aceea, obiectivul UE „este să creeze condiţiile necesare pentru ca populaţia să se întoarcă în Ucraina şi să contribuie la reconstrucţia, stabilitatea şi viitoarea Ucraină europeană, care sper să devină realitate foarte curând”, a declarat Marta Wytrykowska, reprezentantă a Serviciului European de Acţiune Externă, în cadrul aceluiaşi eveniment.
Cu toate acestea, nu este clar dacă refugiaţii ucraineni îşi doresc neapărat să revină acasă. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie la comanda centrului de analiză Center for Economic Strategy, mai puţin de jumătate dintre aceştia (43%) intenţionează să se întoarcă în Ucraina.
Însă este posibil ca în curând să aibă mai puţine opţiuni în această privinţă. Mai multe state europene intenţionează să înăsprească regulile privind protecţia temporară, iar aceste modificări sunt discutate şi la nivelul Uniunii Europene.
Printre restricţiile analizate se numără diferenţierea regiunilor Ucrainei în funcţie de gradul de pericol, astfel încât doar persoanele provenite din anumite zone să mai beneficieze de protecţie. De asemenea, este luată în calcul excluderea bărbaţilor de vârstă militară, idee susţinută, potrivit informaţiilor apărute în presă, de Polonia, ţara care găzduieşte al doilea cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni.
Un înalt oficial al UE a declarat, înaintea reuniunii miniştrilor din 4 iunie, că viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina va fi discutat în cadrul unui prânz de lucru, însă „nu ne aşteptăm să fie luate decizii”.
Pentru eventuale decizii concrete, refugiaţii ucraineni vor trebui să aştepte cel puţin până în luna iulie. Faptul că aceştia sunt obligaţi să aştepte anual o nouă decizie a determinat comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, să critice actualul sistem.
„Sunt necesare soluţii pe termen lung care să le permită ucrainenilor să îşi planifice viitorul. Milioane de oameni trăiesc în incertitudine, ceea ce agravează traumele existente”, a afirmat acesta.
Necesitatea unei perspective pe termen lung a fost susţinută şi în cadrul evenimentului organizat la Bruxelles. Marcin Walecki, reprezentant al European Endowment for Democracy, a subliniat că numărul burselor oferite cetăţenilor ucraineni pentru studii la universităţi de prestigiu şi competenţele dobândite de aceştia pe piaţa muncii din Europa ar putea reprezenta, pe termen lung, un „câştig de creiere” pentru Ucraina.
„Am putea spune că ucrainenii au ajuns deja în Uniunea Europeană. Ei doar aşteaptă ca Ucraina să li se alăture în cele din urmă”, a concluzionat acesta.
Editor : M.I.
