Forţele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părţile încearcă să-şi asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează miercuri agenţia Reuters, potrivit Agerpres.
Kievul se străduieşte să se menţină înaintea inamicului, utilizând inteligenţa artificială, desfăşurând mai multe drone terestre şi testând lasere pentru a doborî vehiculele aeriene fără pilot ruseşti, a declarat colonelul Vadim Suharevski, şeful recent createlor forţe de sisteme fără pilot ale Ucrainei.
Într-o discuţie cu Reuters în biroul său nou amenajat, a cărui locaţie a dorit să rămână confidenţială, Suharevski a vorbit despre progresele şi obstacolele care au marcat evoluţia războiului cu drone de la începutul invaziei în 2022, precum şi modul în care au schimbat aceste echipamente doctrinele de război existente.
„Din ceea ce văd şi aud, nicio armată NATO nu este pregătită să reziste cascadei dronelor”, a declarat Suharevski, notând că NATO ar trebui să recunoască avantajul economic al dronelor, care adesea costă mult mai puţin de construit decât armamentul convenţional necesar pentru a le doborî.
„E matematică elementară. Cât costă o rachetă care doboară o (dronă) Shahed (rusească)? Şi cât costă desfăşurarea unei nave, a unui avion şi a unui sistem de apărare aeriană pentru a trage în ea?”, a spus el.
Dronele cu rază lungă de acţiune pot costa doar câteva mii de dolari pentru cele mai simple modele, deşi se estimează că dronele de atac Shahed costă câteva zeci de mii. Rachetele de interceptare ale apărării aeriene au de obicei un preţ cu şase sau şapte cifre în dolari americani şi multe ţări deţin doar stocuri limitate, ceea ce face utilizarea lor extrem de neeconomică.
Comentariile responsabilului ucrainean vin în contextul în care unii membri NATO din Europa îşi sporesc cheltuielile pentru apărare pentru a se pregăti de război, în cazul în care conflictul din Ucraina s-ar prelungi sau ar escalada. Cu sprijinul SUA pentru Ucraina şi Europa pus sub semnul întrebării, aceste eforturi s-au intensificat.
După invazia rusă din Ucraina din 2022, utilizarea dronelor a cunoscut o extindere majoră.
Ucraina spune că a produs 2,2 milioane de drone de mici dimensiuni First Person View (FPV) şi 100.000 de drone mai mari, cu rază lungă de acţiune, în 2024. Rusia a estimat anterior că urma să producă 1,4 milioane de drone FPV, în acelaşi an.
„În acest moment, chiar şi comandantul şef al forţelor armate ale Ucrainei spune că mai mult de 60% dintre ţinte sunt distruse de drone”, a notat Suharevski. „Singura întrebare este cum va evolua tactica utilizării lor şi, în continuare, aspectul tehnologic.”
Câmp de luptă în evoluţie
Atacurile ruseşti, în care sunt folosite adesea peste o sută de drone, au devenit un fapt obişnuit în Ucraina. La ele sunt folosite un amestec de drone de atac Shahed proiectate în Iran şi modele „de momeală” mult mai ieftine, care să consume stocurile limitate de rachete de apărare aeriană ale Ucrainei.
Ucraina a folosit camionete echipate cu mitraliere şi aviaţie militară pentru a doborî mai eficient dronele, iar Kievul lucrează la alte opţiuni, cum ar fi utilizarea de drone FPV interceptoare şi arme cu laser.
Ucraina a doborât cu succes drone cu aripi fixe în cursul unor teste cu laser, a menţionat Suharevski, adăugând că scopul urmărit este desfăşurarea de sisteme laser în luptă, dar nu a specificat un calendar.
El a explicat că unităţile sale folosesc în prezent o dronă navă-mamă care poate transporta două drone FPV până la 70 de kilometri, înainte de a le lansa şi de a acţiona ca staţie-releu pentru comunicaţii.
Suharevski a estimat că există mii de vehicule terestre fără pilot care operează pe linia frontului, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai puţini soldaţi în zonele periculoase pentru logistică sau luptă.
Pe câmpul de luptă, amândouă părţile s-au angajat într-un război electronic extins, încercând să bruieze semnalele de legătură cu dronele şi făcând inoperabile dronele tradiţionale. Acest lucru a dus la înmulţirea dronelor care folosesc ghidajul automat, drona fiind direcţionată către ţintă cu ajutorul inteligenţei artificiale, după ce pilotul selectează ţinta prin camera dronei. Totuşi, a notat responsabilul militar ucrainean, decizia de a lovi o ţintă trebuie luată de un om şi nu de IA.
Suharevski crede că cel puţin jumătate dintre unităţile de drone din prima linie din Ucraina folosesc acum astfel de sisteme într-o oarecare măsură şi că majoritatea dronelor de luptă vor ajunge în cele din urmă să folosească acest sistem.
El a recunoscut pe de altă parte că Ucraina nu poate satisface pe deplin cererea de muniţie a unităţilor de drone de atac, aceasta fiind de obicei furnizată separat, dar nu a oferit detalii suplimentare, menţionând că unele unităţi au început să-şi producă propria muniţie.
„Dacă nu ar fi fost dronele, totul ar fi mult mai rău. Dronele ne permit să dăm un răspuns asimetric (când) inamicul este mai mare, mai puternic şi la atac”, a conchis responsabilul ucrainean.
Editor : C.L.B.
