Guvernul maghiar nu doreşte să participe în niciun fel la pregătirea militarilor ucraineni şi la livrarea de arme, dar presiunea asupra Ungariei este uriaşă şi este de aşteptat ca în următoarele săptămâni să aibă loc o mare luptă cu privire la propunerea NATO, a avertizat luni ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, citat de MTI.
NATO a început să estompeze liniile roşii pe care le trasase anterior, care afirmau că alianţa nu ia parte la războiul din Ucraina şi că trebuie făcut totul pentru a evita o confruntare directă cu Rusia, le-a spus Szijjarto parlamentarilor partidului de guvernământ. El a participat luni la o şedinţă a grupului parlamentar al Fidesz, transmite News.ro.
„Iar acum, avem de-a face cu situaţia în care secretarul general a simţit că acum ar trebui să facă şi NATO ceva, pentru că nu se poate ca NATO să stea de doi ani şi doar statele membre, respectiv Uniunea Europeană, să poată desfăşura acţiuni ce ameninţă securitatea lumii”, a afirmat ministrul. El a spus că se doreşte să crească rolul de coordonare al NATO în transportul de arme şi în pregătirea militarilor ucraineni, iar aliţii se pregătesc să adopte un pachet de sprijin de o sută de miliarde de euro.
Ungaria nu doreşte să participe la aceste lucruri sub nicio formă, a dat asigurări Szijjártó. „Noi vrem să ne ţinem departe de acest lucru. Nu putem împiedica asta, dar ne dorim cu siguranţă un lucru, de fapt, mai degrabă trei lucruri. Unu: ca militarii maghiari să nu fie nevoiţi să participe la aşa ceva. Doi: ca nimic din acţiunile de acest tip să nu se întâmple pe teritoriul Ungariei. Şi trei: ca niciun ban din banii contribuabililor maghiari să nu fie utilizat pentru aşa ceva”, a enumerat ministrul ungar de externe care sunt condiţiile Budapestei.
„În toate aceste trei privinţe, asupra noastră se exercită o presiune uriaşă, de-a dreptul uimitoare”, acuză Szijjártó. El a precizat că Ungaria a rămas singură pe această poziţie, întrucît celelalte două state membre reticente „au fost conduse rapid înspre o poziţie comună”.
Péter Szijjártó susţine că la Bruxelles, presiunile în acest sens sunt deja în curs de desfăşurare asupra Budapestei. „Şi ne tot împing în jos. Acum, am reuşit să obţinem, în mare, ca din punct de vedere politic să ia cunoştinţă de faptul că noi nu vrem să participăm la asta, însă din câte văd, dinspre partea lor, programul minim este să încerce să ne bage măcar în povestea financiară”, a declarat oficialul maghiar. „Acum încearcă să facă presiuni asupra noastră, ca şi cum ar spune bine, dacă militari maghiari nu, teritoriu maghiar nu, măcar nişte bani. Iar lupta în săptămânile următoare va fi aceasta: nu, nu , nu”, a subliniat Péter Szijjártó.
„Astăzi, în cercurile NATO, un punct de vedere asumat în mod clar, pe scară largă, în mod deschis şi fără niciun sentiment de ruşine, este acela că ucrainenii trebuie ajutaţi chiar şi cu riscul propriei securităţi”, a proclamat ministrul maghiar. Ca un exemplu, Szijjártó a menţionat faptul că Slovacia, care şi-a predat toate aeronavele militare către Kiev, nu a primit la timp comanda de aeronave militare cumpărate din Vest, prin urmare, apărarea antiaeriană a ţării este asigurată acum de Ungaria şi Cehia.
Ministrul ungar de externe a reiterat că livrările de arme nu fac decât să menţină statu-quo-ul, cu pierderi uriaşe. „Prin urmare, singura modalitate de a ieşi din asta pe cale militară este dacă funcţionează al doilea scenariu, adică trimiterea de trupe terestre, ceea ce echivalează cu implicarea NATO şi declanşarea unui război mondial”, a tras Szijjártó concluzia.
„Al treilea scenariu este că într-un astfel de război, folosirea oricăror mijloace este permisă, iar apoi urmează problema focoaselor nucleare, despre care ştim cu siguranţă că unul singur este suficient pentru a decide soarta viitoare a lumii, iar focoase există mii de bucăţi, de ambele părţi” – a avertizat Szijjártó. „O superputere nucleară nu poate fi învinsă (…) Ceea ce se întâmplă este, practic, ţinerea în funcţiune a unui abator”, a conchis ministrul ungar de externe.
Editor : A.C.
