Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru plafonarea prețului produselor petroliere rusești

Data actualizării: Data publicării:
Petrol Rusia
Uniunea Europeană a ajuns la un acord privind un embargo asupra petrolului rusesc încă de la începutul lunii iunie, acordând, însă, Ungariei o derogare din cauza dependenței sale față de importurile energetice din Rusia. Derogări temporare au fost primite și de Croația și Bulgaria. Foto: Profimedia Images

Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns, vineri, la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse.

„Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European”, au transmis oficialii suedezi pe Twitter, conform AFP, citat de Agerpres. Este vorba de „un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene.

Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind „echilibrate”, făcând posibilă „reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe” din afara UE la aceste produse.

„Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.„Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina”, a mai spus ea, amintind de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare.

Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au cerut pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Rusia.

Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se, totodată, că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia.

Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti „va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie”, a susținut purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, care a spus și că Rusia „ia măsuri pentru a-şi proteja interesele”.

Conform unui acord la care au ajuns, în decembrie, UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare, duminică, a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Rusia să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei.

Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale).

Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja, din 5 decembrie, pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare.

La aceasta s-a adăugat, concomitent, un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri