Sancțiunile economice împotriva Rusiei impuse de Uniunea Europeană pentru anexarea ilegală a Crimeei ucrainene au fost prelungite pentru încă șase luni. În același timp, blocul european examinează posibilitatea de impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul evoluțiilor recente.
Acordul pentru noile sancțiuni va trebui, însă, validat cu unanimitate de voturi de miniștrii de externe ai statelor-membre, la reuniunea din 12 iulie.
UE a pus în funcţiune trei dispozitive de sancţiuni după anexarea Peninsulei Crimeea: interzicerea oricărei investiţii în Crimeea şi Sevastopol, o listă neagră de personalităţi şi companii acuzate de participare la destabilizarea Ucrainei şi sancţiuni economice care vizează bănci, întreprinderi din domeniul apărării şi companii petroliere ruse. UE interzice de asemenea investiţiile financiare în Rusia.
Măsurile au ca scop să constrângă Rusia să renunţe la activităţile sale de destabilizare în Ucraina. Însă logica sancţiunilor europene ca răspuns la agresiunile şi provocările ruse s-a dovedit „ineficientă”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron săptămâna trecută, în timpul dezbaterii consacrate Rusiei din cadrul summitului european de la Bruxelles.
Dorinţa Germaniei şi Franţei de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a lovit însă de refuzul mai multor ţări membre ale UE, spre dezamăgirea cancelarului federal german Angela Merkel.
Liderii UE i-au cerut Moscovei să dea dovadă de „un angajament mai constructiv” şi „să înceteze acţiunile sale contra UE şi ţărilor din vecinătatea sa”. Ei s-au declarat „gata să reacţioneze în mod ferm şi coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală şi perturbatoare din partea Rusiei, utilizând deplin toate instrumentele de care UE dispune”.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a fost însărcinat să prezinte „opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancţiuni economice”. Această muncă a început, potrivit unui diplomat european.
Editor : Adrian Dumitru
