Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez Martin Bosma i-a propus la un dineu ambasadorului Franţei în Olanda, François Alabrune, să împartă Belgia, scrie presa olandeză şi belgiană, relatează Le Figaro.
„Olanda vrea ca Flandra să i se alăture. Valonia se va putea duce la Franţa”, i-a spus ambasadorului Franţei preşedintele celei de a Doua Camere a parlamentului, Martin Bosma, în vârstă de 60 de ani, un membru al Partidului Libertăţii (PVV, extremă dreapta), înfiinţat în urmă cu 20 de ani de către Geert Wilders, conform News.ro.
Martin Bosma nu şi-a retractat declaraţia la cotidianul olandez NRC.
„Într-o seară ca asta vorbim despre politică şi lucruri care s-ar putea întâmpla, da”, a declarat el, citat cotidianul belgian La Libre.
Acest plan al „Olandei Mari”, scrie cotidianul de la Bruxelles, „este în concordanţă cu declaraţiile lui Geert Wilders (...). Această idee a anexării Flandrei de către Olanda este (de asemenea) puternic populară în rândul (membrilor Partidului) Vlaams Belang”, o formaţiune flamandă de extremă dreapta care se pronunţă în favoarea unui stat flamand independent.
În 2021, actualul premier belgian, naţionalistul Bart De Wever, îşi refirma vechea dorinţă ca Flandra să revină Olandei.
Statutul Partidului Alianţa Neo-Flamandă (N-VA) al lui Bart De Wever prevede înfiinţarea unei republici flamande, care implică o desfiinţare a Belgiei.
Până în 1585, Flandra şi Olanda au fost unite. Această uniune s-a desființat odată cu căderea oraşului Antwerpen în Războiul de 80 de ani.
„În 1993 eram coorganizatorul unei conferinţe studenţeşti a Olandei mari. Nu am abandonat niciodată acest vis, ca toţi olandofonii să trăiască într-o zi din nou împreună”, declara el în emisiunea Trends Talk.
„Ei ar fi una dintre cele mai puternice economii din lume. Porturile Antwerpen şi Rotterdam ar putea fuziona pentru a deveni poarta de intrare a economiei Europei de Nord-Vest. Asta pare o istorie fantastică. Bineînţeles, multă apă va trebui să treacă pe Rin şi Escaut (fluviul Schelde în olandeză), iar oamenii nu sunt încă pregătiţi mental pentru asta”, adăuga el.
„Federalismul era de negândit în Belgia în anii '60, dar era o realitate în anii '70. Confederalismul este greu de imaginat în Valonia de astăzi. Cred că va fi realitatea de mâine. Dacă aş putea să mor ca olandez de sud, aș muri mai fericit decât belgian”, declara el.
În 2010, cotidianul belgian L’Avenir publica un sondaj realizat de Synovate Nederland potrivit căruia doar doi din zece olandezi erau în favoarea unificării Flandrei cu Olanda şi a Valoniei cu Franţa.
Cu trei ani înainte, sondatorul olandez Maurice de Hond realiza un studiu care ar fi arătat că fuziunea regatului olandez cu Flandra era susţinută de 45% dintre olandezi, potrivit unui articol publicat în Libération.
Editor : A.C.
