Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a început duminică o vizită în Groenlanda, vasta insulă arctică râvnită de liderul de la Casa Albă Donald Trump. În timpul vizitei, ea este aşteptată să anunţe un nou pachet de investiţii de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.
Şefa executivului european a aterizat sub un soare strălucitor la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, unde va petrece două zile, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Printre punctele de pe agenda vizitei se regăsesc o plimbare cu o navă printre aisberguri, o serie de întâlniri cu premierii groenlandez şi danez şi semnarea unei declaraţii comune între UE şi Groenlanda.
Pe parcursul vizitei, ea va insista asupra mesajului că existenţa acestei insule arctice, cu statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, trebuie să fie alături de Europa, nu alături de Statele Unite.
„Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziţia noastră în regiune”, a subliniat comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, care face parte din delegaţie.
Citește și: Ce-i motivează pe islandezi să privească spre Europa: Impactul declarațiilor lui Trump și miza referendumului pentru aderare la UE
Trump a ameninţat cu anexarea Groenlandei
Veleităţile preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au declanşat o criză majoră la începutul anului. Uluiţi, europenii au văzut deodată cum vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitatea lor, începe să-i ameninţe.
În punctul culminant al crizei, preşedintele american a vorbit inclusiv despre posibilitatea „folosirii forţei” pentru a pune mâna pe acest teritoriu important din punct de vedere strategic şi, de asemenea, bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. El a invocat raţiuni de securitate naţională legate de presupuse ameninţări din partea Rusiei şi Chinei.
Tensiunile au scăzut în intensitate numai după ce a fost creat un grup de lucru format din Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite, care caută o ieşire durabilă din situaţia creată de liderul de la Casa Albă.
Au trecut şapte luni de atunci, timp în care europenii nu au încetat să transmită mesaje de solidaritate cu Groenlanda şi Danemarca, conştienţi fiind că ameninţările din partea lui Trump ar putea să reapară în orice clipă.
UE pregăteşte un nou pachet de investiţii
Aceste declaraţii sunt completate cu promisiuni de investiţii, iar preşedinta Comisiei Europene este aşteptată să anunţe în timpul vizitei un nou pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.
Vizita sa coincide cu începerea exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece ţări membre ale NATO, un semnal care este cu atât mai semnificativ cu cât, deşi presiunea americană a devenit mai discretă după vizita din luna mai în Groenlanda a emisarului special al lui Trump, Jeff Landry, această presiune nu a dispărut.
Ca o confirmare a acestui fapt, mediatizarea în luna august a pregătirilor unei companii petroliere americane de a lansa un proiect de explorare şi exploatare a hidrocarburilor într-o regiune izolată din estul Groenlandei a reaprins îngrijorările, în timp ce autorităţile locale au respins un prim foraj exploratoriu.
Citește și: Danemarca a trimis recruți în Groenlanda, din cauza tensiunilor geopolitice din regiunea arctică
Groenlanda caută să-şi dezvolte industria minieră
Întrucât pe plan economic depinde în mare măsură de industria sa piscicolă şi de Danemarca, guvernul autonom al Groenlandei încearcă în prezent să dezvolte industriile extractive care ar putea contribui la independenţa sa economică.
Până în prezent au fost eliberate aproximativ 135 de permise miniere, dar numai două mine sunt operaţionale.
Acesta este domeniul în care UE doreşte să joace un rol, oferind sprijin financiar. Bruxelles-ul speră că, prin angajamentele europene pentru investiţii, va putea împuşca doi iepuri dintr-un foc, adică să creeze o relaţie de încredere cu Groenlanda şi, în acelaşi timp, să diversifice accesul UE la materii prime critice, de care în prezent blocul comunitar depinde în mare măsură de China.
Citește și: Topirea gheții și schimbările de putere. Oportunitate strategică pentru Europa și Canada în Arctica, după o decizie controversată a SUA
Pe lângă premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi premierul danez, Mette Frederiksen, preşedinta Comisiei Europene se va întâlni, de asemenea, cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen, insule care sunt, de asemenea, un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.
În paralel, Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda au luni şi marţi la Nuuk reuniunea lor bianuală privind relaţiile din cadrul Regatului Danemarcei.
Editor : Ana Petrescu
