Cazul schimburilor de SMS-uri între preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele-director general al concernului farmaceutic american Pfizer, Albert Bourla, îşi va face revenirea în faţa justiţiei Uniunii Europene în ziua de 15 noiembrie, a informat luni această jurisdicţie, transmite Agerpres.
Conţinutul acestor mesaje, a căror existenţă a fost dezvăluită de cotidianul american New York Times în 2021, suscitând o vie polemică, este în continuare secret. Concernul farmaceutic american era la acea dată cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID comandate de Uniunea Europeană.
New York Times a cerut ca, în numele libertăţii de a informa, să aibă acces la SMS-urile schimbate între von der Leyen şi Bourla, însă nu a obţinut câştig de cauză, ceea ce l-a determinat să sesizeze justiţia UE.
Instanța se va pronunța în chestiunea cererii NYTimes
La data de 15 noiembrie, plângerea cotidianului american va fi examinată de tribunalul UE, cu sediul la Luxemburg, a indicat o purtătoare de cuvânt a instanţei, confirmând o informaţie publicată de Financial Times.
În acea zi va avea loc o audiere publică de pledoarii, în care cele două părţi vor putea să îşi dezvolte pe cale orală argumentele, iar tribunalul să facă observaţii, a precizat purtătoarea de cuvânt. O decizie nu este aşteptată înainte de mai multe luni.
„Comisia se pregăteşte pentru această audiere, care se referă la o cerere de acces la documente”, s-a limitat să declare luni un purtător de cuvânt al executivului UE.
New York Times se sprijină în demersul său pe un regulament european din 2001 referitor la accesul public la documentele celor trei mari instituţii ale UE (Comisia, Consiliul şi Parlamentul).
Lipsă de transparență
Chestiunea achiziţiei de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles face obiectul mai multor proceduri, în Belgia şi în faţa justiţiei UE.
La 17 iulie, tribunalul UE, sesizat de o plângere venită mai ales de la un grup de eurodeputaţi, a scos în evidenţă o lipsă de transparenţă din partea Comisiei în special în ce priveşte problema riscului de conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei şi laboratoarele farmaceutice.
Aceste vaccinuri au fost cumpărate în mari cantităţi în 2020 şi 2021, în cadrul unor achiziţii grupate negociate de Comisia Europeană în numele celor 27 de state membre. Mai mult de jumătate din doze au fost cumpărate sau rezervate de la parteneriatul americano-german Pfizer/BioNTech, deşi agenţia europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile altor cinci producători.
Schimbul de SMS-uri între şefa Comisiei şi CEO-ul Pfizer a suscitat o controversă chiar în interiorul instituţiilor de la Bruxelles. În vara lui 2022, mediatoarea UE a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a transmite presei SMS-urile în cauză.
Drept răspuns, Comisia a declarat că acest tip de documente „efemere” nu este păstrat, spre deosebire de altele, şi că cercetările pentru găsirea lor nu au avut succes.
Editor : S.S.
