Ungaria intenţionează să reducă bugetul alocat Apărării începând de anul viitor, tocmai când Donald Trump, unul dintre principalii susţinători ai ideii că statele membre NATO ar trebui să suporte o parte mai mare din costurile cu apărarea statelor membre ale alianţei, va reveni în postul de preşedinte al SUA.
Potrivit planului fiscal pentru 2025, publicat săptămâna aceasta, Ungaria intenţionează să reducă cheltuielile pentru Apărare până la sub 2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel ţintă de 2,2% din PIB în acest an. De asemenea, cheltuielile militare ar urma să fie mai mici şi în termeni nominali în 2025, comparativ cu 2024, notează Agerpres.
Diminuarea cheltuielilor cu apărarea în Ungaria, ţară care se confruntă cu probleme bugetare, contrastează cu cheltuielile crescute din alte state membre NATO din Europa de Est, precum ţările baltice sau Polonia, care alocă apărării peste 3% din PIB, din cauza îngrijorărilor crescute cu privire la securitatea lor după invazia rusească din Ucraina.
Confruntat cu o economie slabă, premierul ungar Viktor Orban are dificultăţi în a crea spaţiul de manevră necesar pentru a putea oferi stimulente înainte de alegerile din 2026, care se prefigurează a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu 14 ani, scrie Bloomberg.
Presiunile la adresa autorităţilor de la Budapesta s-au intensificat şi ca urmare a faptului că Executivul comunitar a reintrodus în acest an procedura de deficit excesiv împotriva Ungariei, din cauza derapajului fiscal, iar agenţiile de rating au avertizat că există riscul unei retrogradări dacă Guvernul ungar va relaxa obiectivele bugetare.
Guvernul condus de Orban a majorat cheltuielile cu apărare începând din 2018, când aloca pentru apărare doar 1% din PIB. Între timp, au fost semnate mai multe contracte mari de achiziţii precum cele pentru noi tancuri Leopard de la firma germană Rheinmetall AG, noi avioane de vânătoare Gripen de la grupul suedez Saab AB şi un sistem de apărare aeriană americano-norvegian.
Editor : M.I.
