Galerie Foto Violențe și proteste în Noua Caledonie, sute de persoane arestate, drumuri baricadate. "Totul, în proporţie de 80%, e distrus"
Două aeroporturi și portul din Noua Caledonie sunt protejate cu armata, după a treia noapte de revolte violente care au provocat moartea a patru persoane, a declarat joi dimineaţă un înalt oficial francez care a adăugat că cel puţin patru persoane sunt în arest la domiciliu sub acuzația de instigare, scrie Reuters.
În trei municipalităţi de pe insula aflată sub control francez, jandarmii s-au confruntat cu aproximativ 5.000 de protestatari, dintre care între 3.000 şi 4.000 în capitala Nouméa, a declarat Înaltul Comisar al Franţei, Louis Le Franc, într-o conferinţă de presă televizată.
Două sute de persoane au fost arestate, iar 64 de jandarmi şi poliţişti au fost răniţi, în timp ce baricadele rutiere ridicate de protestatari provocau o "situaţie dezastruoasă" pentru populația care nu a mai avut acces la medicamente şi alimente, a adăugat el.
Franţa a decretat starea de urgenţă în Noua Caledonie, care a intrat în vigoare la ora locală 5.00 (18.00 GMT miercuri), dând autorităţilor puteri suplimentare pentru a interzice adunările şi deplasarea pe insulă.
Încă 500 de polițiști a fost trimiși pentru a-i ajuta pe cei 1.800 prezenţi de obicei pe insulă, după ce protestatarii au incendiat vehicule şi sedii de firme şi au jefuit magazine.
Yoan Fleurot, locuitor din Nouméa, a declarat pentru Reuters într-un interviu acordat prin Zoom că a văzut proprietăți distruse sau jefuite. Fleurot a declarat că are o armă de calibru 16 şi că și-a instalat o cameră de supraveghere video în jurul casei sale. El a spus că a ieșit afară doar ziua și doar pentru a vedea ce fac părinții săi.
"Sunt din Noua Caledonie, dar nu-mi mai cunosc ţara", a spus el. "Caledoniei îi va fi greu să-şi revină din această criză... Totul, în proporţie de 80%, este distrus", a adăugat el.
Drumurile principale şi secundare din Nouméa au fost blocate de baricade cu maşini în flăcări, unele cu capcane cu butelii de gaz şi sisteme de aprindere, a declarat oficialul francez Le Franc.
"Fac apel la cei care se află în fruntea CCAT să oprească aceste acţiuni, care sunt acţiuni criminale, mortale, care pot lăsa familii în doliu", a spus el, referindu-se la Celula de coordonare a acţiunilor pe teren (CCAT), care a organizat protestele care au început luni.
El a spus că CCAT este "o organizaţie de huligani care se angajează în acte de violenţă" şi a făcut diferenţa între aceasta şi principalul partid pro-independenţă, FLNKS, şi alte grupuri politice pro-independenţă.
FLNKS a condamnat violenţele şi a făcut apel la dialog pentru a rezolva situaţia.
Au existat, de asemenea, confruntări peste noapte între membrii activi ai CCAT şi grupurile de autoapărare sau miliţiile care s-au format pentru a se proteja, a spus el, adăugând că miliţiile încalcă, de asemenea, starea de asediu şi interdicţia de a purta arme.
Revoltele au izbucnit din cauza unui nou proiect de lege, adoptat marţi de legislatorii de la Paris, care le va permite rezidenţilor francezi care locuiesc în Noua Caledonie de 10 ani să voteze în alegerile provinciale - o măsură de care unii lideri locali se tem că va afecta votul indigenilor kanak. Trei tineri kanak au murit în timpul revoltelor, iar un oficial de poliţie în vârstă de 24 de ani a fost împușcat mortal.
Starea de urgenţă va dura 12 zile, iar autorităţile au interzis, de asemenea, aplicaţia video TikTok.
Reforma electorală este cel mai recent punct fierbinte într-o luptă de zeci de ani privind rolul Franţei în această insulă bogată în minerale, care se află în sud-vestul Pacificului, la aproximativ 1.500 km est de Australia.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
