Guvernele europene au ajuns la o concluzie dificilă: americanii sunt „băieții răi” acum. În timp ce liderii celor 27 de țări ale UE se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit de urgență, această evaluare predomină în aproape toate capitalele Europei, potrivit declarațiilor făcute de nouă diplomați ai UE. Acești oficiali provin din țări care au avut grade diferite de apropiere istorică față de SUA și au subliniat că acest mod de gândire este deosebit de pronunțat în locurile care, până nu demult, aveau cele mai strânse legături cu Washingtonul, scrie POLITICO.
Sentimentul de teamă și scepticism persistă, iar summitul va avea loc în continuare, în ciuda faptului că Donald Trump a declarat miercuri seară că a ajuns la un acord privind Groenlanda și că nu va mai impune tarife țărilor europene, subliniind astfel că reuniunea a devenit mai mult decât o simplă reacție la cea mai recentă criză.
Picătura care a umplut paharul
Planurile președintelui SUA privind Groenlanda, expuse la Davos, Elveția, unde a cerut „negocieri imediate” pentru obținerea insulei, au fost picătura care a umplut paharul pentru mulți lideri. De-a lungul primului an al celui de-al doilea mandat prezidențial, aceștia se agățaseră de speranța că unele dintre cele mai rele temeri ale lor legate de țara care a stat la baza securității europene din 1945 nu se vor adeveri.
Însă momentul pentru a „face pe plac” s-a încheia și „a venit timpul să ne opunem lui Trump”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO și fost prim-ministru al Danemarcei, pentru BBC Radio.
Mai mulți emisari cu care POLITICO a vorbit pentru acest articol — toți beneficiind de anonimat din cauza naturii sensibile a muncii lor — au spus că se simt personal trădați, unii dintre ei studiind și lucrând în SUA sau susținând de-a lungul timpului legături transatlantice mai strânse.
„Visul nostru american a murit”, a spus un diplomat al UE dintr-o țară care s-a numărat printre campionii relației transatlantice din blocul comunitar. „Donald Trump l-a ucis”.
Conștientizarea colectivă a Europei
Conștientizarea colectivă a Europei va fi probabil evidentă la summit, nu doar prin eventuale decizii de a se pregăti pentru măsuri comerciale de represalii împotriva SUA, în cazul în care Trump își va schimba din nou poziția și va continua cu revendicările asupra Groenlandei.
Aceasta se va reflecta și în declarațiile pe care liderii le vor face între ei, mai întâi în privat și apoi public. Președintele francez Emmanuel Macron a anticipat acest lucru în discursul său de la Davos, afirmând că Europa are „instrumente foarte puternice” și că „trebuie să le folosim atunci când nu suntem respectați și când regulile jocului nu sunt respectate”.
Discursul lui Trump de la Davos, în care a numit insula autonomă a Danemarcei „teritoriul nostru”, nu a redus tensiunile cu 24 de ore înainte de reuniunea convocată în grabă în capitala Belgiei pentru a discuta răspunsul la destrămarea ordinii postbelice.
Lucrurile au mers deja prea departe
Deși Trump a exclus folosirea forței militare pentru a pune mâna pe Groenlanda, guvernele UE nu au considerat acest lucru o concesie, din cauza durității limbajului său la adresa Europei în general și a confirmării clare a intențiilor sale, potrivit declarațiilor oferite de doi diplomați ai UE.
Trump a renunțat în cele din urmă la amenințarea de a impune tarife celor opt țări europene pe care le considera un obstacol în chestiunea Groenlandei, dar până atunci lucrurile merseseră deja prea departe.
„După du-te-vino-ul din ultimele zile, ar trebui acum să așteptăm și să vedem ce acorduri substanțiale sunt încheiate între Rutte și Trump”, a declarat vicecancelarul Germaniei, Lars Klingbeil, pentru postul ZDF. „Indiferent de soluția care va fi găsită pentru Groenlanda, toată lumea trebuie să înțeleagă că nu ne putem relaxa și declara mulțumiți”.
Momentul în care ruptura a devenit reală
Momentul în care președintele SUA a amenințat cu acele taxe, sâmbătă, a fost cel în care ruptura „a devenit reală”, a spus un diplomat al UE.
„Poate că această presiune ne face să câștigăm câteva luni, poate că este ceva mai permanent”, a spus un altul, referindu-se la schimbarea de poziție a lui Trump. „Cred că discursul lui de mai devreme va da mult de gândit în majoritatea, dacă nu în toate capitalele, cu sau fără tarife”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rezumat starea de spirit în discursul său de marți de la Davos. „Lumea s-a schimbat definitiv”, a spus ea. „Trebuie să ne schimbăm odată cu ea”.
Discuții despre starea relației transatlantice
La summit, liderii UE vor discuta starea relației transatlantice. Înainte ca Trump să renunțe la taxe, aceștia se pregăteau să ceară Comisiei să pregătească cea mai puternică armă comercială a UE împotriva SUA — Instrumentul Anti-Coerciție (ACI), după cum a relatat POLITICO marți.
UE a creat această „bazucă comercială” în 2023 pentru a face față amenințării reprezentate de țări percepute ca ostile, în special China, despre care se temea că își folosește piețele și economia pentru a șantaja UE. Ideea că Bruxelles-ul ar putea-o folosi împotriva SUA fusese anterior de neconceput.
„Trăim o mare ruptură a ordinii mondiale”, a spus un trimis de rang înalt dintr-o țară considerată în UE un aliat-cheie al Americii. Liderii vor discuta despre „reducerea riscurilor” față de SUA – un termen folosit anterior doar pentru relația UE cu Beijingul. „Încrederea s-a pierdut”, a spus acesta.
Summitul-terapie
Summitul va fi asemănător unei „ședințe de terapie”, a spus un oficial al UE familiarizat cu pregătirile Consiliului European. Acesta va oferi liderilor ocazia de a formula un răspuns concret la discursul lui Trump de la Davos și la afirmația ulterioară privind un acord.
Evaluarea conform căreia SUA nu mai este un aliat de încredere a apărut treptat. Vălul a început să cadă de pe ochii liderilor europeni atunci când administrația Trump și-a publicat Strategia de Securitate Națională la începutul lunii decembrie, în care promitea să susțină „partide europene patriotice” în detrimentul UE. (Acest lucru poate explica parțial de ce unii lideri ai UE, precum Viktor Orbán din Ungaria, continuă să se agațe de Trump.)
Scrisoarea despre care s-a crezut că e un fake
Apoi, Trump și-a reluat retorica privind preluarea Groenlandei, ambasadorul SUA în Islanda s-a autointitulat guvernatorul celui de-al 52-lea stat american, iar Trump i-a trimis o scrisoare premierului norvegian Jonas Gahr Støre, în care spunea că, din moment ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, „nu se va mai simți obligat să gândească exclusiv în termeni de pace”.
Un emisar de rang înalt al UE a spus că era convins că scrisoarea este un fals. Autenticitatea ei a fost apoi confirmată.
Doi diplomați de rang înalt cu care POLITICO a vorbit separat au comparat situația actuală a SUA cu perioada premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Cred că am depășit momentul München”, a spus unul, referindu-se la întâlnirea din 1938 în care Marea Britanie, Franța și Italia l-au împăciuit pe Adolf Hitler permițându-i să anexeze Cehoslovacia. „Ne dăm seama că politica de conciliere nu mai este cea corectă”.
Declinul brusc al poziției SUA a fost deosebit de dureros pentru Danemarca, pe care Trump a numit-o „nerecunoscătoare” la Davos.
Copenhaga a fost șocată de comportamentul său, având în vedere că, timp de decenii, s-a numărat printre cei mai prietenoși aliați ai Americii.
Danemarca a trimis trupe în sprijinul SUA în unele dintre cele mai periculoase zone de conflict din Orientul Mijlociu, inclusiv în provincia Helmand din Afganistan. Țara a suferit unele dintre cele mai mari pierderi de vieți omenești raportate la populație.
„Atât de mulți dintre noi am studiat în SUA, cu toții ne-am dorit să lucrăm acolo”, a spus un oficial danez. „Asta este pur și simplu o trădare”.
Editor : M.C
