Ucraina nu a jucat niciun rol în sabotajul din anul 2022 asupra gazoductului Nord Stream, care transporta gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, a reafirmat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, contrar concluziilor investigaţiei efectuate de autorităţile germane.
Procurorii germani au stabilit luna trecută că exploziile subacvatice care au avariat conducte ale sistemului Nord Stream au fost provocate la ordinul statului ucrainean, relatează AFP, citată de Agerpres.
Întrebat duminică de presă despre acest subiect, Zelenski a răspuns că "Ucraina nu a participat niciodată oficial la vreo operaţiune legată de sabotajul asupra Nord Stream".
Preşedintele ucrainean, care a negat mereu orice implicare a ţării sale în acea operaţiune, a susţinut în plus că Germania este "perfect conştientă de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuţia şi nici măcar la planificarea acestei operaţiuni".
El a adăugat că Ucraina colaborează cu Germania în anchetă, exprimându-şi speranţa că acest caz nu le va afecta relaţiile bilaterale, mai ales că Germania este principala susţinătoare europeană a Ucrainei în războiul cu Rusia.
"Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea ţărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război", a subliniat Zelenski.
Întrebarea care i-a fost acum adresată de presă survine după arestarea miercuri în Croaţia a unui cetăţean ucrainean suspectat de participare la sabotajul asupra Nord Stream. Potrivit Parchetului german, acest bărbat a colaborat cu un alt ucrainean, arestat în Italia anul trecut şi predat între timp Germaniei.
Pe 26 septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit şi care până atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în acelaşi timp şi în aceeaşi zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.
După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj.
Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitând reparaţii complexe - şi Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti.
Editor : M.B.
